Centrul Republican Gutta-Club a desfășurat un curs de formare în teoria și practica permaculturii, în cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a încrederii”, implementat de PNUD Moldova. Locul selectat pentru desfășurarea cursului nu a fost unul întâmplător, ci pe teritoriul mănăstirii din Hagimus, Căușeni, informează PROVINCIAL.
„Eu sunt de la oraș. Niciodată nu am avut ocazia să îngrijesc o bucată de pământ, o grădină, dar cu 13 ani în urmă am participat la un training similar de design în permacultură în Belarus și am fost profund impresionată și mi-am propus să aduc un asemenea concept și în Republica Moldova.
Permacultura ne ajută să trăim în armonie cu natura și să folosim rațional resursele pe care ni le oferă, pe lângă faptul că face bine sănătății mental,” spune Natalia Cravciuc, președinta Centrului Republican Gutta Club.
Timp de două săptămâni, cei 16 participanți la curs au aflat cum poate fi obținută cu mai puțin efort o roadă bogată și cum permacultura reprezintă un mod sustenabil și eficient energetic de a face grădinărit.
„Oamenii nu analizează și nu fac observații asupra terenului/grădinii pe care îl/o prelucrează. Ei își doresc rezultate cât mai rapid și asta e prima și cea mai gravă greșeală. Cuvântul-cheie în permacultură este observarea – înainte să vrei să obții ceva de la o bucată de pământ, mai întâi de toate trebuie să monitorizezi, doar atât. Omul nu trebuie să schimbe sistemul după care funcționează legile naturii, dar trebuie să-și plieze nevoile astfel încât să obțină ceea de ce are nevoie”, explică instructorul George Sobol.
O altă greșeală frecventă este că unii oameni încep să grădinărească pe porțiuni mari. Recomandarea este să se înceapă de la bucăți mici de teren, iar după ce se ajunge la rezultatul așteptat, să se purceadă la extindere.
Printre participanții cursului de design în culturile permanente se numără și Elena Mărgineanu, doctorandă și lectoră de drept ecologic. Ea lucrează la un proiect de permacultură pentru teza sa. Pe șapte hectare de teren în Anenii Noi a sădit toate speciile de pomi fructiferi din Republica Moldova, pe care i-a plantat în formă circulară: „Aceasta e ceva unic. Am început de la cea mai timpurie specie până la cea mai târzie. Am plantat și pomi fructiferi și copaci, pentru a menține umbra deasupra plantelor care au nevoie. Vreau să obțin o producție cât mai sănătoasă și anume asta am aflat la curs: cum să fac astfel încât umiditatea să se păstreze, cu utilizarea minimă a apei”.
Un alt participant este Alexandr Gușenco, artist plastic și sculptor. El a descoperit pentru prima dată conceptul de cultură permanentă în Ucraina: „Am locuit multă vreme în Ucraina, apoi am revenit în Moldova, pe malul stâng al Nistrului. E nevoie să le transmitem și altor oameni aceste cunoștințe, să popularizăm permacultura, pentru ca ei să știe cum să utilizeze resursele naturale, cum să fie limitată utilizarea îngrășămintelor chimice, care schimbă structura solului.”
Locul selectat pentru desfășurarea cursului nu a fost unul întâmplător, ci pe teritoriul mănăstirii din Hagimus, Căușeni. Călugărițele care muncesc la gospodăria mănăstirii au rămas la rândul lor impresionate de curs:
„După acest curs cred că vom amenaja o groapă pentru compost și o alta pentru resturile de la animale, ca să le putem folosi la terenul agricol. Am aflat multe lucruri interesante, cum ar fi energia solară, pe care deja o să ne gândim cum să o acumulăm”, spune Maica Evsevia.
Permacultura este o modalitate de design a comunităților bazată pe imitarea ecosistemelor naturale, astfel încât să nu se epuizeze resursele naturale, să nu se polueze mediul înconjurător și sistemul agricol să fie viabil, cu intervenția minimă a omului.
Cursul de permacultură se încadrează în eforturile Uniunii Europene de a încuraja creșterea standardelor de calitate a produselor agricole și a capacității fermierilor locali de a crește fructe și legume organice.
Potrivit Raportului din 2020 privind statutul agriculturii organice și industriei în Moldova, elaborat de EkoConnect, datorită solurilor sale bune, 63% din terenurile din Moldova sunt utilizate în sectorul agricol, aceasta fiind cea mai mare suprafață din Europa, raportată la mărimea teritoriului.
Abuzul de îngrășăminte sintetice și pesticide chimice, monoculturile permanente, alături de lipsa rotației culturilor duc la reducerea biodiversității și a nivelului de materie organică din sol.
Pentru a consolida rezistența sectorului și a-l face mai puțin vulnerabil la noile condiții climatice și pentru a-și îmbunătăți productivitatea, este esențial să se îmbogățească materia organică a solului și biodiversitatea prin practici durabile.
