La 21 februarie curent, Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) a organizat în orașul Rezina Atelierul de creație cu genericul „Mărțișorul – simbol al primăverii”. Drept parteneri în această activitate frumoasă, CNCPPCI i-a avut pe Secția Cultură Rezina și Palatul de Cultură Rezina „Nicolae Lupov”, scopul atelierului constituindu-l promovarea practicilor culturale asociate zilei de 1 martie, incluse în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității, infomează PROVINCIAL.
Potrivit autorităților raionale, în debutul atelierului, Diana Dicusarî, directorul general CNCPPCI, i-a vorbit asistenței despre importanța și unicitatea acestui obicei de primăvară. La fel, dumneaei a menționat că meșterii populari și specialiștii care activează în domeniul culturii sunt cei mai potriviți și buni pentru promovarea tradiției Mărțișorului.
Angela Racu, șeful Secției Cultură Rezina, a amintit despre activitățile de promovare a mărțișoarelor, desfășurate în zilele lunii Martie, unele devenite deja tradiționale, gen Expoziția-concurs de mărțișoare „Bun venit la noi în prag, Mărțișorul nostru drag!”.
Coordonatorii atelierului – Mariana Dobzeu, specialist principal etnograf, și Corina Rezneac, specialist etnograf, CNCPPCI, au vorbit inspirat și în cunoștință de cauză despre istoricul acestui obicei drag nouă. Astfel, Mărțișorul este un fenomen cultural, care, anual, în perioada lunii martie, reunește într-un spirit comun românii de pretutindeni, bulgarii, grecii, inclusiv sârbii și ungurii, care locuiesc în apropierea spațiului cultural românesc.
Mărțișorul marchează regenerarea naturii, trecerea de la iarnă la primăvară, fiind purtat începând cu 1 martie. La sfârșitul lunii, copii leagă mărțișoarele de crengile copacilor în floare, ca să fie bălăi și frumoși ca floarea pomului, iar pomul să dea roade.
Bătrânii spun că mărțișoarele trebuiau confecționate în ajunul zilei de 1 martie sau în dimineața acestei zile, ca să fie purtate la gât sau la încheietura mâinii. La piept mărțișoarele au început a fi purtate în perioada interbelică. Erau destinate în primul rând copiilor, tinerilor, în special fetelor și flăcăilor, dar și pentru protecția animalelor domestice. Mărțișoarele erau confecționate de către femei – bunici, mame, fete, care aveau grijă de perpetuarea tradiției.
Varvara Buzilă, secretar științific la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală, ne spune, că: „În vechime, femeile făceau mărțișoare din lână, legând o monedă de aur sau argint; mai târziu le făceau din cânepă, in, bumbac, iar în prezent le fac din diferite materiale, adăugându-le aplicații etc. Acest obiect-simbol e dăruit în speranța ca purtătorul să fie sănătos, apărat de boli, să aibă parte de bunăstare pe parcursul anului. La fel, se consideră că oamenii care poartă mărțișoare vor fi mai voinici și mai frumoși pe parcursul întregului an. După credința populară, soarele în luna martie acționează mai puternic și e periculos, iar cu ajutorul mărțișorului se trece peste Zilele Babei dochia, când timpul este schimbător.
Mărțișoarele se poartă în calitate de omulet întreaga lună martie, până când înfloresc pomii sau apar primii mesageri ai primăverii”.
În decembrie 2017, România, Republica Moldova, Macedonia și Bulgaria au inclus „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.
După ce au ascultat această informație utilă și interesantă, participantele la Atelierul de creație – bibliotecare, conducători ai formațiilor folclorice, meșteri populari și specialiști în domeniul culturii (25 la număr), fiind îndrumate de formatori, au trecut la pătrunderea în tainele confecționării mărțișorului, începând de la răsucirea celor două fire – alb și roșu – în unul singur, care să poarte ciucurii mărțișorului. Pe final, fiecare participantă și-a demonstrat rezultatul străduințelor, exprimat într-un mărțișor, confecționat tradițional, cu multă dragoste, dăruire și pricepere. Pentru „munca” plăcută din acea zi, dânsele au primit și certificate de participare, înmânate de dna Diana Dicusarî.
Astfel, cu cunoștințe și deprinderi noi în ale confecționării mărțișorului, participantele au mers pe la casele lor, urmând să se antreneze, împreună locuitorii îndrăgostiți de tradiție, în pregătirea celor mai autentice și frumoase mărțișoare. Or, la început de martie, tradițional, cum se întâmplă de ani buni, la Rezina va fi inaugurată Expoziția-concurs „Bun venit la noi în prag, Mărțișorul nostru drag!”.
Amintim că în cadrul acestei expoziții își vernisează lucrările angajații bibliotecilor din raion, împreună cu utilizatorii. Din anul curent, însă, Regulamentul de desfășurare a Expoziției a fost modificat nițel, posibilitate de participare oferindu-li-se și angajaților de la casele și căminele de cultură din raion.
