Nistrul a fost supus unui atac raider din partea unor afaceriști dubioși din Ucraina. Ecologia principalului râu din Moldova poate fi distrusă definitiv, dacă planurile privind construcția unei cascade de hidrocentrale vor ajunge a fi realizate. Artera acvatică poate fi salvată doar prin proteste comune ale cetățenilor din Moldova și Ucraina. Despre aceasta a declarat unui din fondatorii Partidului Acțiunii Comune „Congresul Civic”.
Mark Tkaciuk: „Nu vom rezolva niciodată problema strategică a catastrofei care se îndreaptă spre Nistru, dacă nu vom recunoaște un fapt evident. Avem de a face cu un atac raider, privatizarea banditească a acestei resurse acvatice, care aparține în egală măsură și cetățenilor Moldovei, și ai Ucrainei, care nu poate fi privatizată”.
Problema, potrivit lui, poate fi rezolvată doar prin acțiuni directe:
„Consecințele simțite ale acestui atac raider sunt de așa natură că necesită o implicare activă, comună și imediată ale cetățenilor Moldovei și Ucrainei. Ședințele experților de nivel înalt pot continua, dar această problemă nu va putea fi rezolvată la conferințele internaționale, nici grație petițiilor nenumărate. Ea poate fi rezolvată doar prin acțiuni directe. De-a lungul Nistrului. Prin acțiuni comune directe ale cetățenilor Moldovei și Ucrainei, a structurilor obștești, sociale și politice”.
Potrivit lui Tkaciuk, „hoții care au capturat râul, nu e Ucraina sau poporul ucrainean. Sunt cei cărora le este indiferentă soarta și viitorul oricărui popor”.
Anterior, în cadrul unui interviu pentru Deutsche Welle, membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, Elena Zubcova, a menționat că la etapa actuală pe Nistru a fost construit unul dintre cele mai mari complexe hidroenergetice din lume, care poate aduce „daune ireparabile râului și celor două țări pe care acesta le traversează”.
Într-un raport recent al experților ONU se menționa că de la începutul construcției hidrocentralei nivelul maxim al râului Nistru a scăzut cu 30%, iar volumul acestuia – cu 10%. Temperatura medie a apei în perioada rece a anului a crescut cu 5 grade Celsius, iar în perioada caldă a anului – a scăzut cu 7,5 grade Celsius.
