Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 30 iunie curent, a examinat în cadrul ședinței online Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Apărării (MA) încheiate la 31 decembrie 2020.
„Scopul auditului public extern a fost de a testa sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Apărării, încheiate la 31 decembrie 2020, prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și, în ansamblul său, nu conțin denaturări semnificative, datorate fraudei sau erorii”, comunică reprezentanții Curții.
Ministerul Apărării este organul central de specialitate al administrației publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniul politicii de apărare; planificării apărării naționale; analizei și informației militare; resurselor sistemului național de apărare; dezvoltării resurselor umane în domeniul militar; învățământului în domeniul milităriei; cooperării internaționale în domeniul militar şi interoperabilității militare.
În anul 2020, Ministerul a gestionat resurse în valoare de 984,6 mil. lei și cheltuieli în valoare de 993,6 mil. lei. De asemenea, în anul 2020 Ministerul Apărării a administrat patrimoniu în valoare totală de 3,5 mld. lei.
Auditul a scos în evidență un șir de neconformități și carențe, care au servit drept bază pentru exprimarea opiniei cu rezerve, astfel:
- Ministerul Apărării şi entitățile subordonate, contrar regulilor generale de recunoaștere și evaluare a mijloacelor fixe, nu a recunoscut în evidența contabilă 30 de clădiri cu suprafața de 4,5 mii m2. Auditul nu a putut obține probe suficiente și adecvate privind valoarea a 30 de clădiri, dar se așteaptă ca aceste bunuri să aibă o valoare materială, iar subevaluarea valorilor clădirilor să fie semnificativă. Totodată, în lipsa unui control intern eficient, MA a recunoscut în evidenta contabilă 14 bunuri imobile cu suprafața de 12,37 mii m2, cu valoarea de 4,6 mil. lei, o parte din spațiile cărora, conform înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, aparțin terților, fiind privatizate;
- Ministerul Apărării nu s-a conformat cerințelor legale, în privința capitalului social și componența bunurilor depuse. Auditul a fost limitat în obținerea probelor suficiente și adecvate cu referire la valoarea și componența bunurilor transmise în capitalul social al întreprinderilor de stat. În lipsa deținerii de către MA a listei exhaustive a bunurilor transmise în capitalul social al întreprinderilor de stat, Ministerul recunoaște că valoarea declarată de 22,8 mil. lei, nu poate fi validată. Totodată, MA nu a contabilizat valoarea capitalului social într-o întreprindere de stat, care nu activează din anul 2001, dar conform înscrisurilor din Registrul unităților de drept deținut de Agenția Servicii Publice, exercită funcția de fondator al acesteia. Subevaluarea estimată a valorii capitalului social a constituit 3,5 mil. lei.
Pe parcursul misiunii, CCRM a examinat și carențele care, deși nu au impact financiar și nu au influențat opinia de audit, implică neconformitatea activității de înregistrare și administrare a patrimoniului cu legile și reglementările relevante.
„Astfel, se evidențiază deficiențele aferente gestionării patrimoniului, care se rezumă la neînregistrarea drepturilor patrimoniale a 267 de bunuri imobile (clădiri), dintre care 255 de bunuri imobile sunt contabilizate în sumă de 240,3 mil. lei, precum și asupra a 10 loturi de teren cu suprafața totală de 1063,5 ha, contabilizate la valoarea de 73,7 mil. lei, situație care poate afecta integritatea bunurilor gestionate de Ministerul Apărării și entitățile din subordine sau pierderea controlului asupra lor și posibile litigii”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, se atestă raportarea necompletă către Agenția Proprietății Publice a datelor aferente bunurilor gestionate. Astfel, nu au fost raportate 42 de bunuri imobile cu suprafața de 4609,91 m2 și un lot de teren cu suprafața totală de 0,97 ha, fapt ce a denaturat semnificativ datele din Registrul bunurilor imobile proprietate publică a statului, nefiind asigurată plenitudinea, veridicitatea și credibilitatea informațiilor incluse în acesta. În rezultat, valoarea bunurilor imobile raportată Agenției Proprietății Publice a fost diminuată cu cel puțin 78,5 mil.lei, iar a terenurilor – cu cel puțin 1,3 mil.lei.
În cadrul misiunii de audit s-a stabilit că Ministerul Apărării, în calitate de fondator, a instituit un mecanism defectuos de relații cu o întreprindere de stat. Întreprinderea a primit gratuit terenuri și mijloacele fixe casate, la fel și metalul uzat obținut de la casarea mijloacelor fixe, veniturile de la darea în arendă a terenurilor și de la comercializarea metalului uzat fiind încasate în contul întreprinderii de stat, deși, regulamentar aceste venituri urmau a fi încasate în bugetul de stat. În rezultat, în bugetul de stat nu au fost încasate cel puţin 1,2 mil. lei de la darea în arendă a terenurilor proprietate publică.
Un alt aspect se referă la faptul că, Ministerul Apărării nu a respectat prevederile ordinului ministrului Finanțelor nr.216 din 28.12.2015 privind includerea în Politica de contabilitate-tip a regulilor specifice de calculare a uzurii mijloacelor fixe cu destinație militară și, respectiv, nu le-a coordonat cu Ministerul Finanțelor. În rezultat, în anul 2020, a fost elaborat şi aprobat un ordin, care a inclus categorii de bunuri cu destinație militară, pentru care uzura mijloacelor fixe nu se calculează, cu efectuarea, în anul 2020 a recalculului uzurii pentru anii precedenți. Menționăm că, în Lista categoriilor de mijloace fixe, pentru care nu se calculează uzura sunt incluse și bunurile care au destinație dublă (militară și civilă), fiind utilizate în timpul de pace (de exemplu, unele mijloace de transport).
La fel, reprezentanții CCRM susțin că în cadrul misiunii de audit realizate în anul precedent au fost înaintate 4 recomandări, menite să contribuie la remedierea neconformităților constatate, o recomandare cu aspect financiar nu a fost realizată, fiind reiterară în cadrul actualei misiuni de audit. Astfel, nivelul de implementare a recomandărilor CCRM din anul precedent a constituit 75%.
Rezumând cele relatate, Curtea de Conturi consideră că, probele de audit obținute sunt suficiente și adecvate pentru a servi drept bază pentru opinia de audit, determinată de efectul denaturărilor semnificative, precum că, cu excepția neconformităților menționate anterior, rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Apărării încheiate la 31.12.2020, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.
Cristina Pendea
