Gunoiștea de la marginea satului Ruseștii Noi nu este autorizată și nici îngrădită, astfel aruncă gunoiul aici oameni din câteva sate, și chiar din Chișinău. Deși primăria a venit cu inițiativa de a construi o întreprindere de prelucrare a deșeurilor, sătenii au fost împotrivă , susține primarul Pavel Codreanu.
Probleme la capitolul salubrizare
Groapa de gunoi sau „râptura”, așa cum o mai numesc locuitorii satului, se întinde pe o suprafață de câțiva kilometri. Deoarece nu este îngrădită, vântul transportă pungile de polietilenă și sticle de masă plastică la distanțe mari. Astfel, toată împrejurimea gunoiștii capătă aspectul unui lan în care se „reproduc” și cresc pungi de polietilenă.
Potrivit primarului, consătenii săi încă nu sunt pregătiți să lupte pentru imaginea satului. „La capitolul salubrizarea deșeurilor stăm foarte rău. La noi în sat lumea încă nu este gata să lupte cu murdăria” a precizat primarul.
„Dacă te bagi în gunoi și în apă, mult timp primar n-o să lucrezi”
Pavel Codreanu susține că anul trecut, pentru a avea un dialog constructiv cu localnicii satului pe subiectul salubrizării deșeurilor, acesta a realizat cu ei trei adunări și a fondat întreprinderea locală care să se ocupe de apă și salubrizare. Estimând cheltuielile pentru întreținerea tractorului și pentru achitarea salariului, fiecare gospodărie ar fi trebuit să achite suma de 20 de lei. „Am vrut să facem îngrădirea sectorului unde se află gunoiștea și să punem un paznic ca să evităm tot felul de neplăceri de la vecinii de peste deal. Am început lucrul, dar fiecare om trebuie să întocmească un contract cu întreprinderea municipală. Cu părere de rău au venit numai vreo câțiva oameni” a spus primarul. Mai mult decât atât, primarul a precizat că sătenii nu sunt pregătiți nici pentru selectarea deșeurilor.
„Dacă pubelele sunt pentru masă plastică, ei aruncă acolo și chirpici de la cotlon și în același timp nimeni nu are grijă de pubele. Pe mine m-a întâmpinat un primar cu experiență: dacă te bagi în gunoi și în apă, mult timp primar nu o să lucrezi” a precizat Codreanu.
„Cazul de la Țânțăreni e pentru toată Moldova”
Contra construcției unei întreprinderi de prelucrare a deșeurilor este și Echim Ghimpu, un bătrân în vârstă de 78 de ani, locuitor al satului Ruseștii Noi. Acesta afirmă că el nu vrea ca satul lui să se transforme în Țânțăreni. „Nouă nu ne trebuie asta-n sat. Cazul de la Țânțăreni e pentru toată Moldova. Eu niciodată nu am aruncat gunoiul în râpi, pe dealuri, așa cum fac alții. Mă gândesc ca ar fi bine ca celor care aruncă gunoiul unde se nimerește, să le dea o amendă de până la 50 de lei” susține bărbatul.
De aceeași părere este ruseșteanca Lidia Garabajiu, care susține că pentru a nu fi gunoi peste tot trebuie amenzi usturătoare. „Soțul meu cară gunoiul cu tractorul și îl duce în râpa de la marginea satului. Ca să nu fie aruncate gunoaie prin cimitire sau pe străzi este nevoie de amenzi usturătoare”, a menționat Lidia.
Pe de altă parte, Elena Căpățină, susține că după ce strânge gunoiul îl pune în căruță și îl transportă singură spre groapa de gunoi. „Ei pun așa preț mare pentru transportul gunoiului, că săraca băbuță care primește o pensie de 800 de lei, nu are de unde”, consideră ruseșteanca.
Sursa: ialovenionline.md
