Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP) a Parlamentului, Raportul auditului performanței „Măsurile prevăzute în Programul de conservare și sporire a fertilității solurilor, pentru anii 2017-2020 au atins rezultatele scontate?”.
Despre constatările raportului de audit, dar și despre implementarea obiectivelor Programului de conservare și sporire a fertilității solurilor, au relatat Violeta Andrieș, membru al CCRM și Viorica Verdeș, șef al echipei de audit.
Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea în ce măsură activitățile realizate în perioada 2017-2020 au corespuns programului și dacă acestea au contribuit la conservarea și sporirea fertilității solurilor, precum și extragerea lecțiilor din implementarea programului în procesul de elaborare și implementare a unui program mai performant.
În cadrul programului, responsabilitatea de planificare, evidență, executare și raportare a resurselor financiare i-a revenit Agenției Relații Funciare și Cadastru, căreia i-a fost atribuită o linie de program bugetar, separată.
Evaluările auditului au relevat că în Republica Moldova cadrul normativ privind regimul solului și al terenurilor agricole este incomplet și dispersat, ceea ce afectează coerența și eficiența activităților de monitorizare a proceselor de degradare a solului, dar și de protejare a acestuia.
Activitățile desfășurate de către instituțiile implementatoare în vederea realizării celor patru obiective au fost fie parțial realizate sau nerealizate. Astfel, având în vedere că, obiectivul de sporire a calității solului prevedea desfășurarea în complex a tuturor măsurilor, nefinalizarea sistemului informațional care urma să furnizeze în regim curent informații privind starea învelișului de sol cu menționarea indicilor și parametrilor principali ai solului, valoarea și bonitatea lui, desfășurarea doar unor tipuri de măsuri de ameliorare a solului, preponderent construcții de iazuri, canale și construcții hidrotehnice, dar și lipsa unor evaluări calitative efectuate de către implementatori, atât la inițierea Programului, în perioade intermediare cât și la finalizarea a implementării acestuia, evidențiază că Programul nu și-a atins scopul general.
Totodată, sistemul utilizat în stabilirea obiectelor și resurselor financiare necesare pentru implementarea programului menționat nu a fost fiabil, determinând efectuarea unor cheltuieli neeconome și realizarea unor lucrări neperformante.
Autoritățile nu au asigurat implementarea consecventă și eficace a obiectivelor, unele având un demaraj lent, iar majoritatea rezultatelor scontate nu au fost atinse. De asemenea, s-a menționat că cadrul normativ național nu delimitează expres obiectul programului și nu reglementează exhaustiv domeniul de protejare a solului, precum și metodele de conservare și sporire a fertilității solului.
Programul de conservare și sporire a fertilității solului 2011-2020 nu conținea proceduri complexe de obținere a progresului, criterii și indici calitativi de evaluare și nu elimina ineficiențele procedurale pentru a asigura cooperarea și conlucrarea tuturor părților la proces.
De menționat că, în vederea sporirii calității solurilor și a stopării fenomenului de degradare a acestora, Republica Moldova a identificat și a planificat resurse bugetare în valoare de 54 mil. de lei, pe care factorii de decizie urmau să le utilizeze la implementarea a 4 obiective stabilite în Programul de conservare și sporire a fertilității solurilor pentru anii 2011-2020. Deși, autoritățile au desfășurat activități în vederea identificării, planificării și realizării obiectivelor orientate spre ameliorarea solului, rezultatele scontate nu au fost atinse.
Curtea de Conturi a înaintat recomandări referitoare la măsurile ce se impun pentru remedierea eventualelor neajunsuri și a deficiențelor constatate, precum și pentru atingerea unui management performant în domeniul auditat, orientate spre impulsionarea dezvoltării unui sistem de management eficient în domeniul ameliorării solurilor și stopării fenomenului de degradare a acestora.
Cristina Pendea
