10 bazine de acumulare a apei din precipitații vor fi construite în raioanele Cantemir, Criuleni, Hîncești, Leova și Ungheni. Opt bazine vor fi date în exploatare până la mijlocul verii 2021, iar altele două vor deveni funcționale deja la sfârșitul acestui an, informează PROVINCIAL.
Bazinele de captare și stocare a apelor pluviale sunt o măsură de adaptare a comunităților rurale la schimbările climatice și sunt create cu asistența financiară a Cooperării Austriece pentru Dezvoltare (CAD) în cadrul proiectului „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor”, implementat de PNUD.
„Cu sprijinul Austriei, partenerul nostru PNUD va contribui la îmbunătățirea rezistenței mijloacelor de trai ale comunităților rurale, care trebuie să facă față consecințelor schimbărilor climatice. Construirea bazinelor pentru colectarea și stocarea apei din precipitații demonstrează cât de eficiente și durabile pot fi puse în practică măsurile de adaptare la schimbările climatice”, a menționat Gunther Zimmer, șeful Biroului de coordonare a Cooperării Austriece pentru Dezvoltare din Chișinău.
Cu asistența financiară a Cooperării Austriece pentru Dezvoltare, cel puțin 10 fermieri (bărbați și femei) își vor spori mijloacele de trai și accesul la apă pentru nevoile de producție, datorită bazinelor de acumulare a apei care vor fi create în curând.
În prezent, două bazine de acumulare a apelor meteorice, cu o capacitate de 25 și 33 mii metri cubi, sunt în proces de construcție în satul Măgurele din raionul Ungheni. Proprietarii acestor bazine au fost selectați în rezultatul unui concurs public și beneficiază de asistență tehnică și granturi în valoare de până la 30.000 dolari fiecare pentru construcția bazinelor de acumulare.
Constantin Ursu este unul dintre ei. El spune că apa din bazin o va utiliza pentru irigarea culturilor agricole, ceea ce va spori rezistența la efectele schimbării climei și îi va permite să obțină o roadă mai bogată. De câțiva ani, Constantin Ursu a început să folosească practici prietenoase mediului în agricultură și soluții inovatoare și durabile de dezvoltare a afacerii sale, pentru că consideră că aceasta este singura cale de a rezista în condițiile schimbărilor climatice și de a crește potențialul pământului.
„Multe țări cu medii aride folosesc recoltarea apei de ploaie ca o sursă ieftină și fiabilă de apă curată, deoarece apa de ploaie este substanțial lipsită de salinitate. Chiar și în perioadele cu precipitații reduse, se colectează suficientă apă pentru creșterea culturilor agricole. În plus, recoltarea apei de ploaie scade cererea de apă din fântâni, permițând nivelurilor apelor subterane să nu fie epuizate. Iar pentru construcția acestor bazine sunt folosite materiale prietenoase mediului, cum ar fi geo-membrana”, mai spune Constantin Ursu.
În total, 50 de fermieri vor beneficia de instruire și ateliere de lucru pentru a înțelege mai bine schimbările climatice, a-și extinde cunoștințele cu privire la modul de adaptare la aceasta și a utiliza resursele naturale într-o manieră durabilă.
Republica Moldova este expusă schimbărilor climatice și dezastrelor naturale. Modelarea climatică anticipează descreșterea disponibilității apelor de suprafață cu 16-20% către anul 2020. Toate acestea vor duce la o scădere a producției alimentare și vor avea un impact negativ asupra sănătății umane și a nivelului de trai.
Din 2013, în baza strategiei naționale de adaptare la schimbările climatice, Austria susține în Moldova proiecte care ajută la implementarea măsurilor prioritare pentru adaptarea la schimbările climatice a țării. Drept urmare, sectoarele cele mai afectate de schimbările climatice, precum agricultura, silvicultura, gestionarea resurselor de apă și energia, au elaborat planuri de adaptare specifice sau au încorporat măsuri de adaptare în planurile existente.
Doina Secrieru
