Fostul deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Iurie Țap, în cadrul proiectului „Cu gândul la provincie”, a spus că de la proclamarea Independenței, autoritățile statului n-au abordat problema provinciei sistemic – „chiar dacă după 2009 au fost unele porniri”, informează PROVINCIAL.md.
„Sunt originar din satul Nimereuca, raionul Soroca. Este o localitate situată pe malul râului Nistru, la hotar cu Ucraina. De altfel, Nistrul copilăriei mele era cu malurile curate, acoperite cu nisip și pietriș, era locul unde petrecem toată vara”, și-a adus aminte ex-deputatul.
Totodată, Iurie Țap susține că merge tot mai rar în localitatea de baștină: „Spre regret, după moartea părinților se întâmplă rar de tot. De regulă, mergem pentru a vizita mormintele părinților și buneilor”.
Referindu-se la obiceiurile locului, intervievatul a spus că perioada copilăriei a coincis cu cea a construcției socialismului dezvoltat – „(anii ‘60), fapt care a influențat esențial tradițiile și obiceiurile naționale și locale. Oricum, îmi amintesc cu plăcere de duminicile în care mergeam cu bunica la biserica din sat (închisă la începutul anilor `60), de sărbătorile umbrite ale Crăciunului și Paștilor, de acel scrânciob din lemn (roata), care era instalat la sărbători și în care visa să urce fiecare copil…”, a declarat Iurie Țap.
La moment, potrivit ex-deputatului, preotul din localitate este cel care se implică la dezvoltarea satului. „După declinul anilor `90 ai secolului trecut, când localitatea a fost la propriu pustiită, a urmat o ușoară asanare. Cel puțin a fost reabilitat drumul de acces la sat, care la răspântia de secole și de milenii era impracticabil, respectiv grădinița de copii și gimnaziul, o parte din drumurile locale. Cu venirea actualului preot, au fost reparate bisericile, inclusiv biserica de pe malul Nistrului care are peste o sută de ani. De altfel, preotul este acel licăr care, cu adevărat, promovează credința, iubirea și este purtătorul speranței…”, a comunicat el.
„Evident, satele noastre trebuie să fie atractive pentru localnici, pentru cei care au plecat, dar și pentru posibilii investitori. Este vorba despre localități salubre, bine amenajate, cu infrastructură tehnică (drumuri, apă, sanitație) și socială (creșe/grădinițe, terenuri sportive și de joacă, zone de agrement) dezvoltate”, mai spune Iurie Țap.
În acest fel, ex-deputatul declară că de la proclamarea Independenței, autoritățile statului n-au abordat problema provinciei. „De fapt, este vorba despre reconsiderarea statului. Or, doar o veritabilă reformă de descentralizare a puterii, ar crea colectivități locale și regionale puternice, capabile să transforme localitățile/provincia, să asigure serviciile de bază de care au nevoie oamenii și despre care am vorbit mai sus, inclusiv crearea locurilor de muncă în localități sau în proximitatea acestora (orașele-reședințe de raioane ar putea/trebui să devină poli de creștere). Trebuie să recunoaștem, că de la proclamarea independenței autoritățile statului n-au abordat problema provinciei profund/sistemic. Chiar dacă după 2009 au fost unele porniri – a fost adoptată Strategia Națională de Descentralizare, implementarea acesteia a fost ratată…”, a spus Iurie Țap, pentru PROVINCIAL.MD.
Întrebat ce părere are despre acțiunile guvernării cu privire la localitățile rurale, fostul parlamentar a declarat: „Despre actuala guvernare putem judeca după programul de activitate al Guvernului, care, chiar din start, precizează că „orizontul de activitate al acestui program se limitează la perioada de p\nă la alegerile prezidențiale din toamna anului 2020”. Altfel spus, obiectivul lor sunt alegerile prezidențiale, iar pentru provincie au doar pomeni electorale… În ultimele zile, prim-ministrul a vorbit despre necesitatea reformelor, pomenind și de reforma administrativ-teritorială. Doar că, sunt așchii pe apucate… Programul de guvernare nu conține un obiectiv asumat în acest sens, dar și lipsește o viziune clară și coerentă, iar referința la reforma administrativ-teritorială este doar o fumigenă… În esență, este necesară descentralizarea puterii și crearea colectivităților locale și regionale puternice, care ar avea stabilite competențe/responsabilități efective, adică să fie asigurate cu resurse financiare suficiente pentru realizarea sarcinilor ce le revin. În egală măsură, este vorba despre abordarea vizionară a politicilor de dezvoltare regională, care este principalul instrument de depășire a disparităților dintre regiuni și discrepanțelor în creștere dintre mediul rural și cel urban. Pentru conformitate: chiar dacă Legea 438/2006 prevede alocarea anuală a cotei de 1 la sută din bugetul aprobat, în realitate se aloca doar 0.5 la sută, în condițiile când partenerii de dezvoltare au recomandat creșterea esențială a finanțării politicilor de dezvoltare regională, ceea ce ar fi condus la alocării mai mari și din partea acestora”.
„Îndemnul meu pentru actuala guvernare ar fi „să nu se joace de-a/cu țara”. Dacă au acces la putere – să administreze responsabil, cu pricepere treburile publice, dacă nu știu – să învețe/întrebe, în caz contrar să nu încurce lumea/să plece… Sunt și lecțiile care vin de la Thomas Jefferson, unul dintre cei mai influenți „părinții fondatori” ai Statelor Unite, autor al Declarației de Independență, cel de-al treilea președinte al SUA: „Bunul simț este baza oricărei autorități publice, a construcției legilor și legii însăși”. În concluzie, pentru prosperarea provinciei, autoritățile statului trebuie să dea dovadă de bun simț”, a conchis Iurie Țap.
Mihaela Conovali
