Activistul civic Oleg Brega, în cadrul proiectului „Cu gândul la provincie”, a vorbit despre localitatea copilăriei, dar și ce s-a schimbat vizibil în ultimii 20 de ani.
Ajunge cât de des poate la Pepeni, raionul Sîngerei, de unde a plecat în toamna lui 1991. „Cel puțin o dată pe lună îmi fac timp să merg „acasă””, susține activistul.
„Mai dificil e când sunt departe sau e vreme de pandemie. Totuși, abia aștept să ajung la cireșe, căpșune, sau măcar să mai iau din nucile adunate astă toamnă, din mustul pus în borcane și care mă așteaptă cuminte în beciul părinților”, mai spune el.
Întrebat cum era localitatea copilăriei, Oleg Brega a spus: „Pepenii erau mai poluați, mai murdari decât acum, oamenii trăiau mai sărac și mai trist, chit că eram la marginea unui imperiu care se credea raiul pe pământ. Mi-amintesc mormanele de chimicale folosite în agricultură, munca istovitoare, inclusiv a copiilor, la tutun, sfeclă, fermele de vaci și de porci. Acum jumătate dintre puținele terenuri agricole sunt în proprietate privată și oamenii le lucrează cum pot, cel mai des, manual, pentru consum individual. Se numește agricultură de subzistență”, comunică intervievatul.
La întrebarea „Ce vă amintiți despre obiceiurile locului?”, Brega a comunicat: „Evident, sunt cele legate de ritualuri religioase, colindat, urat, semănat. Pasca, ouă vopsite, cozonac, vizita la cimitir odată cu toată lumea. Focul din noaptea de Paști, despre care am înțeles mai nou că e periculos, toxic și demn de evitat. Duminica mare cu miros de mentă și corovatică. Mergeam la pescuit sau la furat pe lanurile colhozului. Toată lumea fura câte ceva de pe undeva, era de bonton să fentezi statul sovietic, iar la paradele de 1, 9 mai și pe 7 noiembrie – să mimezi entuziasmul. Acum nu mai face nimeni paradă în sat”, susține el.
Oleg Brega a vorbit și despre ce s-a schimbat vizibil în localitate, în ultimii 20 de ani. „Au apărut monumente noi: pentru victimele masacrului evreilor și pentru cei deportați, a dispărut monumentul lui Karl Marx. S-a mai reparat prin școală, casa de cultură, au apărut magazine moderne și prăvălii de mahala. Sunt mai multe mașini, se construiesc case în stil european, energo-econome, nu cu geamuri mari și late, ca pe timpul sovietic”.
Pentru a deveni atractivă pentru cei care pleacă în străinătate, activistul susține că provincia are nevoie de: „drumuri, apă curgătoare și canalizare, sistem de colectare și prelucrare a deșeurilor, altfel, satele se vor scufunda degrabă în gunoaie. Pentru că moldovenii au tot mai mulți bani, mai ales, de peste hotare, consumă tot mai mult, chiar dacă au rămas tot mai puțini acolo. Dacă va continua exodul și poluarea, provincia e condamnată la depopulare și sărăcie. Dacă se va investi în meșteșuguri, agricultură ecologică, agro-turism, e posibilă o conservare și va apărea speranță de prosperitate în viitor”.
Brega spune că peste 20 ani ar vrea să vadă satele din Republica Moldova – „mai puțin zgomotoase (mă refer la petarde, petreceri în aer liber până noaptea târziu, guițat de porc flămând sau lătrat de câine în lanț etc.) și fudule (am în vedere gardurile arătoase, casele scumpe și drumul de acces cu noroi, mașini și telefoane aurite, dar cu wc-uri în curte și apă poluată de la fântână, și așa mai departe)”. „Aș vrea să găsesc acolo oameni mai pragmatici, mai raționali”, a mai declarat Brega.
Prin urmare, el a spus cum vede acțiunile autorităților cu privire la susținerea localităților rurale: „Demagogie și lipsă de viziune. Descentralizarea a rămas doar pe hârtie, banii de la buget se repartizează pe criterii de loialitate politică partidului sau clanului de la guvernare, delapidările de funduri nu sunt investigate din motiv de corupție, cheltuielile sunt iraționale, oportuniste, nu fac decât să poleiască electoral mizeria în care au rămas majoritatea satelor moldovenești”.
Îndemnul activistului pentru administrația centrală în legătură cu localitățile rurale este să investească în educație și sănătate. „Că în sate se naște viitorul țării și al planetei, de acei oameni depinde soarta noastră a tuturor. Dacă îi vom avea sănătoși cultivați, vom beneficia împreună de rodul muncii și al imaginației lor, dacă vor fi necăjiți, vom perpetua situația actuală fără perspective”, a conchis Oleg Brega.
Mihaela Conovali
sursa foto: facebook/Oleg Brega
