Peştele este un aliment nelipsit din alimentaţia ta, însă pentru a evita problemele de sănătate trebuie să înveţi să alegi şi să conservi atât peştele, cât şi alte produse marine aşa cum scrie la carte. Astfel, te vei putea bucura şi de proprietăţile nutritive, dar şi de savoarea delicioasă a lor, anunță Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.
Peştele de apă dulce sau sărată şi fructele de mare, crevete, homari, languste, scoici, calamari, caracatiţa sunt o sursă alimentară cu o valoare nutriţională excepţională.
Peştele şi fructele de mare sunt alimente extrem de perisabile, putându-se altera rapid, mai ales atunci când lanţul de frig nu este continuu. Grăsimea de peşte, mai ales cea a peştilor oceanici din ape reci, nepoluate este extrem de bogată în acidul gras esenţial omega 3, indispensabil pentru funcţionarea fiecărei celule a corpului, creierului şi sistemului nervos şi important pentru sănătatea sistemului cardiovascular. Peştele este o sursă bună de vitamine liposolubile A, D şi de minerale (zinc, seleniu, iod, cupru). Aceleaşi caracteristici sunt prezente şi la fructele de mare.
Peştele proaspăt se recunoaşte senzorial după:
Corp: flexibil sau cu început de rigiditate, susţinut în mână, nu se îndoaie;
Ochi: limpezi, curaţi, bombaţi;
Gura: închisă;
Urechi: bine lipite de branhii;
Branhii: roşii, fără mucozităţi şi miros;
Mucus: fără miros, în cantitate mică, transparent;
Solzi: lucioşi şi bine fixaţi pe corp;
Spinare: elastică, la apăsare cu degetul, urma dispare repede;
Anus: retractat, albicios, concav;
Muşchi: bine ataşaţi de coloana vertebrala şi de coaste
Peştele alterat se recunoaşte după:
Corp: cu semne de putrefacţie, evidente, susţinut în mână, se îndoaie uşor;
Ochii: adanciţi în orbite, tulburi;
Gura: deschisă puternic;
Urechi: în poziţie uşor depărtată de branhii;
Branhii: cu aspect murdar, cu mucozităţi, miros de putrefacţie;
Mucus: întunecat la culoare, abundent, miros dezagreabil;
Solzi: închişi la culoare, se desprind uşor de corp;
Spinare: neelastică, urma degetului nu dispare, moale;
Anus: proeminent, colorat în roşu murdar;
Muşchii: se detaşează uşor de pe coaste;
Peştii albaştri sunt extrem de valoroşi din punct de vedere nutriţional: scrumbia, tonul, sardina, heringul, stavridul etc. trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii, prospeţimea lor fiind importantă.
Cefalopodele (caracatiţa, sepia, calamarul) trebuie să aibă culoarea alb-sidefie sau foarte închisă, miros proaspăt de alge marine şi rezistentă la extragerea tentaculelor.
Crustaceele (homar, crab, languste, crevete) trebuie să aibă suprafaţa carapacei umeda şi strălucitoare, carne fără miros străin, cu miros proaspăt de alge marine, fără nisip, mucus sau alte materii străine.
Scoicile trebuie să aibă carapacea închisă, fără mirosuri străine.
Dina Roșca