Peste 250 de autori de manuale participă, în perioada 11-13 august 2026, la un program de formare organizat de Ministerul Educației și Cercetării, în contextul reformei manualelor școlare. Instruirile fac parte din programul național de formare și certificare a autorilor, lansat în premieră în acest an de MEC, și urmăresc îmbunătățirea calității viitoarelor manuale, astfel încât acestea să fie mai clare, mai accesibile și mai bine adaptate nevoilor elevilor și profesorilor.
Reforma manualelor are loc în paralel cu revizuirea curriculumului național și vizează întregul proces de elaborare, evaluare și selectare a manualelor școlare. Printre schimbări se numără formarea și certificarea autorilor și evaluatorilor, creșterea ponderii calității la 90% în evaluarea manualelor, modernizarea cerințelor privind conținutul și aspectul grafic, precum și dezvoltarea resurselor digitale și interactive.
Instruirile din 11-13 august se desfășoară în cadrul Modulului II – „Bune practici de editare a manualelor școlare”. La program participă autori din toate ariile curriculare și disciplinele școlare, organizați în șapte grupuri de lucru: limba engleză și limba franceză; științe, geografie și arte; fizică și biologie; informatică și chimie; istorie; învățământ primar; limbă și literatură – română, rusă, găgăuză, ucraineană și bulgară.
Programul este susținut de experți din Estonia, țară recunoscută pentru performanțele sistemului său educațional. Participanții studiază bune practici privind transpunerea curriculumului în conținuturi, lecții și activități care să îi ajute pe elevi să înțeleagă și să aplice mai bine ceea ce învață.
„Noile manuale vor pune mai puțin accent pe memorarea informațiilor și mai mult pe înțelegerea și aplicarea lor. Exercițiile îi vor ajuta pe elevi să gândească, să pună întrebări, să caute soluții și să folosească ceea ce învață în situații concrete”, menționează Galina Rusu, secretar general al MEC.
O componentă distinctă a instruirilor vizează modul de structurare și prezentare a manualelor. Autorii sunt familiarizați cu bune practici privind organizarea clară a paginilor, utilizarea fonturilor adaptate vârstei elevilor, selectarea imaginilor relevante și de calitate și elaborarea unor sarcini de lucru clare și accesibile. Aceste schimbări răspund unor probleme identificate la manualele utilizate în prezent, precum conținuturile prea dense, limbajul dificil de urmărit, fonturile mici, imaginile neclare sau sarcinile insuficient de bine formulate.
O altă direcție a formării este integrarea tehnologiilor digitale în procesul de învățare. Autorii analizează experiența Estoniei în dezvoltarea manualelor și resurselor digitale, precum și oportunitățile și limitele utilizării instrumentelor de inteligență artificială în educație.
Instruirile abordează și conexiunile dintre discipline și modalitățile prin care manualele pot ajuta elevii să facă legătura dintre ceea ce învață la școală și situațiile din viața reală.
În urma programului va fi creată o bază de date a autorilor certificați, iar în procedurile de achiziție va fi introdusă cerința ca cel puțin 30% dintre autorii implicați în elaborarea unui manual să dețină certificare.
Noile cerințe prevăd și manuale tipărite în patru culori, cu fonturi adaptate vârstei elevilor, spațiere corespunzătoare și imagini de înaltă rezoluție. Pentru clasele I-VII, manualele care depășesc 200 de pagini vor fi împărțite în două volume, pentru a contribui la reducerea greutății ghiozdanelor.
„Toate aceste schimbări urmăresc același obiectiv: manuale de calitate, care îi ajută pe profesori să predea mai bine și pe elevi să înțeleagă, să gândească și să aplice ceea ce învață”, a mai spus Galina Rusu.
Programul de formare este organizat de Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu sprijinul financiar al Guvernului Norvegiei.
