Grădinarii experimentați știu cel mai bine să planteze florile și legumele în același spațiu, astfel încât să obțină cele mai bune rezultate, iar plantele să fie fericite. Deși poate părea o știință exactă, grădinăritul ține mai degrabă de observație decât de principii teoretice, potrivit clickpentrufemei.ro.
Nucul își otrăvește competitorii
Alelopatia este mecanismul prin care planta își reduce numărul competitorilor din imediata vecinătate, prin secreția anumitor substanțe toxice. Un exemplu tipic e nucul, care nu permite nimănui să folosească spațiu sub coroana lui. Copacul produce o substanță chimică denumită juglonă, care se răspândește pe sol în urma ploilor care spală frunzele sale sau odată cu frunzele căzute, rămase peste iarnă să se descompună. Soluția? Dacă vrei să plantezi gazon sau o altă plantă la umbra nucului, asigură-te că îndepărtezi toate frunzele moarte.
Roșiile acceptă vecini din interes
Roșiilor le place vecinătatea gălbenelelor, usturoiului, cepei verzi și busuiocului, pentru că acestea le protejează de viermi. Roșiile, cartofii, ardeii grași și vinetele, toate aparținând clasei Solanaceae, sunt sensibile la același tip de ciuperci și boli virale. Au și același tip de dăunători, așa că e logic ca ele să nu fie învecinate. Aceeași logică se aplică și cruciferelor (varză, conopidă, broccoli și verzei de Bruxelles).
Conopida, varza și broccoli preferă ierburile aromatice
Când e recoltat, broccoli lasă în pământ un reziduu chimic care nu permite creșterea altei plante în locul lui. Totuși, când e în pământ, adoră compania cepei și a usturoiului, dar nu suportă busuiocul, fasolea, roșiile sau căpșunile. Verișoara sa, varza, e foarte sensibilă la dăunători, deci ca să se apere mai eficient, acceptă în vecinătatea ei plante aromatice puternice, ca mărarul, țelina, menta, cimbrul sau rozmarinul. Excepția e busuiocul. Tot din familia cruciferelor, conopida adoră și ea compania plantelor aromatice dar, la fel ca varza, se ține departe de busuioc. Nu-i plac nici roșiile, fasolea sau căpșunile. Antipatia e reciprocă.
Mofturoșii sparanghel și fenicul
Sparanghelul se înțelege foarte bine cu năsturelul și gălbenelele, busuiocul și pătrunjelul, dar nu-i place de usturoi și de fenicul. Nici ceapa nu e indicat să fie plantată în vecinătatea sparanghelului. Feniculul, de fapt, nu e agreat de multe plante. De usturoi nu-i place, pentru că sunt amândouă plante care conțin compuși cu sulf. Au nevoie și de aceleași substanțe nutritive, deci apare problema concurenței.
Pretențiile fasolei și morcovilor
Fasolea are capacitatea de a fixa azotul în sol, îmbogățindu-l astfel. Îi place vecinătatea spanacului, castravetelui, cartofului și porumbului. Nu e bine să stea lângă conopidă, broccoli, muștar, usturoi, ceapă verde, salată și praz. Morcovii nu se-nțeleg bine cu mărarul și țelina, dar pot fi plantați fără probleme lângă ridichi, ceapă și praz.
Ciondăneala florilor din glastră
Dacă intri din grădină în casă, la așezarea florilor în ghiveci trebuie, de asemenea, să ții cont de preferințele fiecări flori în parte. Narcisele trebuie întotdeauna puse separate de alte flori. În competiția pentru substanțe nutritive, ele își vor anihila adversarele prin producerea unei toxine mortale. Trandafirul e un elitist care nu suportă vecinătatea nici unei alte flori. Îi place să înflorească singur.
Știai că…
…porumbul, pepenele și dovleacul sunt cei mai buni prieteni? Foarte tolerantul porumbul se înțelege bine și cu castravetele sau cu cartoful. Singura excepție e nesuferita aia de roșie, care-i așa de pretențioasă că-ți vine s-o faci bulion!
…pepenele, plantat peste tot prin grădină, o protejează de invadatoarea iederă? El se-nțelege bine cu roșia, dar nu-i place de cartof.
