Repartizarea populaţiei Republicii Moldova după domiciliul actual relevă că 1918,7 mii de persoane (72,1%) locuiau în localitatea de recenzare de la naştere. În mediul urban, în localitatea de recenzare locuia de la naştere 59,1% din populaţie, iar în mediul rural – 79,0%. Astfel, 741,5 mii de persoane (27,9%) şi-au schimbat domiciliul2 cel puţin o dată în viaţă (indiferent de viza de reședință conform buletinului). Cel mai des şi-au schimbat reședința persoanele care la momentul recenzării locuiau în orașe – 40,9%, faţă de 21,0% în cazul populației din sate. Totodată, 102,8 mii de persoane (13,9%) din totalul populației care și-au schimbat domiciliul, au sosit din alte state pentru a se stabili în Republica Moldova.
Țara domiciliului precedent al migranţilor externi este: Ucraina pentru 38,8 mii de persoane (40,4%), Rusia – 38,7 mii (40,3%), Kazahstan – 3,9 mii (4,0%), Italia – 2,1 mii (2,2%), România – 2,0 mii (2,1%), Belarus – 1,8 mii (1,9%) şi din alte state au venit – 8,7 mii persoane (9,1%).
Migrația în ultimii 2 ani
În ultimii 2 ani, anterior RPL 2014, 56,5 mii de persoane au decis să-și schimbe locul de trai în altă localitate din țară, din care fiecare a doua persoană este din mediul rural. În general, soldul migrațional între raioanele şi municipiile din ţară, pentru majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul doi, este negativ – numărul persoanelor plecate din localități este mai mare decât numărul persoanelor sosite în această localitate. Un sold migraţional pozitiv s-a înregistrat în municipiile Chişinău, Bălţi şi raioanele Anenii Noi, Cahul, Căușeni, Ialoveni, Soroca și Taraclia, iar cel mai mult sunt afectate de migrația internă raioanele Cantemir, Călărași, Cimișlia, Fălești, Glodeni, Nisporeni, Șoldănești și Telenești. În rezultatul migraţiei interne din ţară, 8 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi primesc populaţie, iar 27 de unităţi furnizează populaţie.
Destinația cea mai solicitată sunt orașele mari, precum mun. Chişinău, unde în ultimii doi ani s-au strămutat cu traiul din alte raioane 16,6 mii de persoane, iar 2,5 mii de persoane și-au schimbat domiciliul în cadrul municipiului. Totodată au plecat din municipiu cu traiul în alte localităţi 4,1 mii de persoane. În mun. Bălţi numărul persoanelor sosite a depăşit de 2,8 ori numărul persoanelor plecate.
Locul de naștere a populației
Caracteristica populaţiei în funcție de locul naşterii, relevă că majoritatea populației s-a născut în Republica Moldova – 2701,2 mii de persoane sau 96,3% din totalul populației recenzate. Dacă ne referim la populația născută în țară și locul nașterii în cadrul țării, atunci constatăm că ponderea persoanelor născute în mun. Chişinău şi Bălţi constituie, 11,1% și 2,6%. Cele mai multe persoane au drept locul nașterii următoarele UAT de nivelul doi: UTA Găgăuzia – 4,9%, Hîncești – 4,2%, Orhei – 3,9%, Cahul – 3,8% din persoanele cu locul de naștere în Republica Moldova. În 23 de raioane, la momentul recensămîntului, locuiau mai puține persoane decât numărul persoanelor care s-au născut în aceste raioane. Acest fapt denotă mobilitatea intensă a populaţiei în interiorul ţării.
Elena Ivanov
