„Costul suplimentar de menținere al noului sistem de organizare administrativ-teritorială din RM după 14 ani de la reforma din 2003 se ridică la 20 miliarde lei. Acesta este prețul pe care-l plătim, fiecare în parte și toți împreună, pentru cei 11.776 funcționari în plus, care fac în total cca 1,4 miliarde lei anual”. Concluzia a fost făcută de expertul economic de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, pe blogul său, menționând că, „de câțiva ani buni se vorbește mult de necesitatea unei noi reforme administrative-teritoriale. Raioanele, se spune, sunt prea mici, nu fac față sarcinilor administrative-politice, potențialul acestor unități de nivelul II este minuscule raportat la gravele provocări în dezvoltarea economiilor locale. Ceea ce nu se vorbește la acest subiect este câți bani a pierdut RM prin trecerea, în 2003, la sistemul de raioane”.
Sursa citată a prezentat câteva concluzii preliminare:
- Efectele reformei administrativ-teritoriale din anul 2003 au fost altele decât cele declarate de Guvernul condus de V.Tarlev. Cei mai mari pierzători ai reformei trecerii de la județe la raioane au fost primăriile.
- Preferințele ideologice ale guvernării PCRM au compromis conceptul reformei, iar impactul financiar negativ estimat a cauzat o pierdere de cca 20 mlrd lei (din 2003 până în 2017) la valoarea actuală a leului, sub forma costurilor neanticipate de guvern.12
- În tabel puteți observa tendința de creștere a numărului de angajați a serviciilor centrale ale Guvernului (desconcentrate) +62%, tendința creșterii personalului scriptic din raioane+32%, concomitent cu înghețarea relativă a numărului de personal angajat la nivel de primării+11%.
*) Costurile şi efectele reformei administrativ-teritoriale din 2003 (revizuire), IDIS Viitorul 2004
**) conform HG, nr.735 din 16 iunie 2003, abrogată la 09.03.2016
***) inclusiv mun. Chișinău și Bălți, ajustat pentru 2003 prin, mutarea a 934 funcționari din mun. Chișinău și Bălți de la primării la raioane.
****) Conform datelor Raportului cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public pentru 2014
Potrivit sursei citate, în perioada 2002-2004, IDIS Viitorul a purtat multe discuții asupra oportunității trecerii la raioane, contrazicând argumentele Cancelariei de Stat și a Guvernului Tarlev, care susținea în mod eronat că ”prin trecerea la raioane guvernarea se va apropia de cetățeni”. „În realitate am asistat la un proces galopant de inflație a aparatului Guvernului central în toate regiunile țării, urmat de o creștere necontrolată a nr de angajați în structurile administrației raionale și, în mod ironic, cu paralizarea primăriilor mici, serviciile cărora au fost puse, de fapt, sub embargo. În mod paradoxal, raioanele au avantajat rețelele locale ale partidului aflat la guvernare (PCRM), creând grave probleme de funcționare autorităților locale de I nivel, cele mai aproape de cetățeni”, menționează IDIS.
Astfel, analiza datelor accesibile conduc la următoarele concluzii:
„În urma reformei din 2003 numărul de funcționari publici (APL) a crescut cu 11.776 persoane, însă cel mai mult această creștere s-a făcut pe seama structurilor desconcentrate (+62%), urmate de administrațiile raionale (+32%). Scopul declarat al reformei din 2003 a fost compromis.
Deși s-a declarat că reforma ”va apropia serviciile de cetățean”, Guvernul PCRM a urmărit exclusiv angajarea în noile structuri de administrație a clientelei sale loiale de partid, majorându-se personalul scriptic cu 11%. Pentru PCRM, reforma a însemnat o creștere cu 40% a numărului de primării mici, fără populație – de la 647 în 2003 la 898 primării în prezent. Bugetele locale nu au crescut, iar lipsa bazei fiscale a contrazis promisiunea de a livra servicii locale mai calitative și mai bune populației. Urmare a modelului de reformă ”gonflabilă” aplicat de PCRM, statele de personal în multe dintre aceste primării au rămas incomplete, micile primării fiind incapabile să angajeze personal pentru servicii elementare, astfel autoritățile locale nu și-au putut realiza nici măcar volumul minimal de obligații prescrise de lege.
În 2003, IDIS Viitorul și-a manifestat neîncrederea în modelul propus de Guvernul PCRM de reformare a structurii administrative a țării. Am propus o simulare a costurilor, cerând Guvernului să nu renunțe la structura de județe cu care populația și APL începuseră să se obișnuiască. Estimările IDIS arătau că în maximum 5 ani, regiunile ar fi putut deveni un factor puternic de dezvoltare economică și socială, urmare a descentralizării de competențe și autonomiei locale. Trecerea la raioane însemna o diversiune a resurselor financiare spre aparatele raioanelor, mai puțin spre servicii cerute de cetățeni. IDIS avertiza asupra riscurilor legate de reinstalarea unei guvernări fragmentate, cu o capacitate de funcționare limitată, dependentă de transferuri centralizate și control politic, cu raioane mici și dezechilibre teritoriale strigătoare la cer.
Contrar avertizărilor, PCRM a adoptat rapid o nouă legislație pentru că a avut voturi. Guvernul PCRM a trecut rapid la raioane, uitând ușor de scopul anunțat de a apropia serviciile de cetățeni, majorându-și furtunos atât numărul de structuri desconcentrate, cât și numărul de personal al acestor oficii cu mult peste estimările noastre inițiale. Pentru a compensa cumva acest exces de zel în restabilirea controlului său politic asupra teritoriilor, Guvernul a limitat numărul de angajați la nivel de raion cât și primării. La nivel de raion, chiar dacă numărul de funcționari a crescut cu 1.325 persoane (sau 32%) aceștia sunt cu mult mai puțini decât minimul necesar conform estimărilor, însă cel mai mult au avut de suferit primăriile în care numărul de angajați este astăzi cu cel puțin 20% mai mic decât minimul necesar pentru asigurarea unei funcționalități comparabile cu cea de până la 2003.
Dacă estimăm costurile de angajare a unui funcționar public (servicii desconcentrate) la cca 120 mii lei anual (appr. 100 mii lei costuri legate de retribuirea muncii și plăților aferente în bugetele de asigurare socială și medicală*****, iar 20% restul cheltuielilor de întreținere a unui funcționar – întreținere birou, lumină, căldură, transport, consumabile, etc.). Actualizat la ziua de azi, costul suplimentar de menținere al noului sistem de organizare administrativ-teritorială din RM după 14 ani de la reforma din 2003 se ridică la 20 miliarde lei. Acesta este prețul pe care-l plătim, fiecare în parte și toți împreună, pentru cei 11.776 funcționari în plus, care fac în total cca 1,4 miliarde lei anual”.
Potrivit autorului materialului, „plătind acest cost excesiv de mare, Republica Moldova nu a obținut un sistem de guvernare locală mai bun, mai calitativ, mai optim față de sistemul județelor existent între 1999-2003. Până astăzi, în Republica Moldova există un sistem de organizare administrativ-teritorială puternic dezechilibrat, disfuncțional, cu grave probleme de subfinanțare, dublare de competențe, costuri exagerate și capacități suboptime ale puterilor locale (primării de orașe și comune)”. „Per total, APL au capacități mai slabe astăzi de auto-organizare și bugetare a serviciilor publice decât până la 2003. Este important astfel ca o prioritate imediată a Guvernului RM să fie revizuită esențial actuala structură administrativ-teritorială, optimizând la maximum prezența structurilor desconcentrate. Conform datelor noastre este nevoie de un grad de optimizare (reducere/comasare/redistribuire) de cca 40% a cheltuielilor pentru servicii desconcentrate pentru a progresa spre o reformă a sectorului public. Este necesar de a investi timp, resurse și voință politică pentru a spori capacitatea de funcționare a primăriilor și asigurarea funcționalității lor în conformitate cu competențele deținute și necesitățile actuale ale societății”, afirmă Ioniță.
Precizăm că, costurile pentru un funcționar au fost estimate în baza Notei informative a Ministerului Justiției la proiectul de buget pentru anul 2016.
Elena Ivanov
