În cadrul unei vizite întreprinse la Cahul de către viceministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Anatol Usatâi, a fost readus în discuție subiectul referitor la proiectul “Lunca Prutului”, pe care Primăria Văleni din raionul nominalizat l-a depus în cadrul Concursului propunerilor de proiecte din Fondul Național de Dezvoltare Regională 2017-2020, la Agenția de Dezvoltare Regională Sud.
Potrivit unui comunicat de presă al Agenției, autoritățile publice locale au venit, și de această dată, cu argumenteconvingătoare și dovezi concludente în sprijinul importanţei și impactului proiectului dat pentru localitățile din zona de sud a țării.
Potrivit primăriței de Văleni, Silvia Știrbeț, acest proiect, la care s-a muncit foarte mult, poate fi considerat, pe bună dreptate, un model de cooperare intercomunitară, care, fiind acceptat și dezvoltat, ar fi putut aduce beneficii unui număr de circa 35 000 de locuitori ai 9 localități din sudul țării, dar și Regiunii de Dezvoltare Sud în general.
Cum anume? Proiectul „Lunca Prutului” își propunea, pentru următorii ani, crearea unui traseu turistic regional cu o denumire sonoră, bine cunoscută deja, care ar fi devenit chiar, de ce nu, un brand turistic al Regiunii de Dezvoltare Sud. În plus, acesta urma să atragă anual până la 5000 de turiști în zonă, aceștia venind în sudul Moldovei pentru a participa la diversele festivaluri folclorice regionale și internaționale care se organizează aici.
De asemenea, în cadrul aceluiași proiect se preconizau a fi renovate și modernizate cinci muzee, reabilitate 2,2 km de drum și alți 3210 metri porțiuni de drum și căi de acces spre destinații turistice reabilitate, dar și de a fi construite noi obiecte de atracție turistică – Casa Pescarului, o platformă de vizionare a lacului Beleu, un atelier de țesut covoare și 11 foișoare.
Ca rezultat, beneficiarii își propuneau să dezvolte turismul durabil în Regiunea de Dezvoltare Sud prin valorificarea potențialului turistic al localităților Crihana Veche, Manta, Vadul lui Isac, Colibaşi, Brînza, Slobozia Mare, Câşliţa Prut, Giurgiuleşti din Lunca Prutului.
Pentru implementarea acestui proiect de amploare și destul de ambițios, cu un buget de circa 21 milioane milioane de lei, administrațiile publice locale din localitățile nominalizate erau gata să coopereze și să aloce împreună o contribuție financiară în valoare de 2 692 000 lei, restul banilor contând să-i obțină din Fondul Național de Dezvoltare Regională.
Acest proiect, însă, nu a fost selectat pentru finanțare din FNDR, necesitățile altor domenii de intervenție, considerate vitale, cum ar fi aprovizionare cu apă și sanitație, reabilitare drumuri regionale și locale, management al deșeurilor fiind, în momentul de față, mult prea mari și solicitând în mod prioritar finanțare.
Chiar dacă nu a încăput în Documentul Unic de Program (DUP), aprobat de Guvern pentru anii 2017-2020, proiectul “Lunca Prutului”, care țintește drept obiectiv sporirea atractivității turistice a Regiunii de Dezvoltare Sud, a fost inclus în Planul Operațional Regional pentru anii 2017-2020 și este actualmente pus pe tapet la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, nimerind maximal în atenția responsabililor și fiind bifat pe agenda autorităților cu două etichete — “important” și “se caută finanțare”.
“Este într-adevăr un proiect foarte bun ca idee, unic aș zice chiar, care vizează nouă localități din sudul țării, dar și regiunea în general, în cadrul căruia administrațiile publice locale au demonstrat că sunt gata să-și consolideze eforturile atât la etapa de concepere a unei idei, cât și în ceea ce privește cofinanțarea și participarea. Cu toate acestea, administrațiile publice locale aplicante mai au încă de muncit până când acest proiect să ajungă a fi unul bine definit și fezabil, căpătând astfel șanse de a deveni un proiect de succes”, susține viceministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Anatol Usatîi.
La rândul său, expertul național Viorel Miron, președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului din Republica Moldova, vine să confirme faptul că “Lunca Prutului” este unul din cele mai reușite proiecte care au fost înaintate în cadrul celui de-al treilea concurs al propunerilor de proiecte, cu finanțare din Fondul Național de Dezvoltare Regională.
“Proiectul este bun în primul rând pentru că la el participă nouă parteneri deciși să amenajeze o destinație turistică cunoscută. Și, în al doilea rând, pentru că această destinație este, oarecum, construită după principiile unui traseu turistic. Și acest lucru este unul foarte important, pentru că, în realizarea ideii de a face mai atractivă Lunca Prutului, există o abordare complexă și bine structurată. Ceea ce ar însemna că, pe fiecare segment al acestui traseu, există un angajament al autorităților publice de a face să funcționeze un element destinat primirii, deservirii oaspeților și demonstrării unor piese de patrimoniu istoric, natural, cultural, etnografic naţional”.
Și ca acoperire cu documente justificative și proiecte tehnice, proiectul “Lunca Prutului” este la un nivel mulțumitor, permisibil pentru a putea fi implementat chiar începând cu anul curent. În această ordine de idei, expertul național în dezvoltarea proiectelor și turism, Viorel Miron, notează: “Din punct de vedere a durabilității, proiectul la fel este unul sustenabil în primul rând pentru că pune accentul pe întărirea capacităților unor instituții deja funcționale în zona respectivă, cum sunt muzeele, pentru reparația cărora se solicită finanțare și pentru care se doreste nu altceva decât creșterea capacităților lor de a primi și a deservi oaspeți, cu o componentă suplimentară — de informare a turiștilor, devenind, în cele din urmă, un centru de informare turistică”.
Potrivit lui Miron, un proiect similar a fost depus în Regiunea Centru, vizând raionul Călărași, care a prins și a avut sorți de izbândă. Similaritatea acestor proiecte arată că și proiectul “Lunca Prutului” este unul sustenabil.
Totodată, autoritățile promit să revină asupra acestui proiect.
“Chiar dacă nu a intrat în programul guvernamental pentru următorii ani de implementare a politicii de dezvoltare regională, noi am declarat, inclusiv în fața partenerilor de dezvoltare, că Documentul Unic de Program, aprobat recent prin hotărâre de Guvern, nu este nicidecum “un document mort”, bătut în cuie, care se elaborează o data la patru ani și nu poate fi, peste un timp oarecare, la necesitate, revăzut. Astfel, după ce administrațiile publice locale aplicante vor îmbunătăți acest proiect, îl vor ajusta în conformitate cu toate cerințele, suntem deschiși pentru a-l reexamina în cadrul comisiei interministeriale și a-l propune în mod repetat, în luna martie curent, pentru a fi inclus în lista proiectelor prioritare de dezvoltare regională pentru anii 2017-2020”, a menționat Anatol Usatîi, viceministrulDezvoltării Regionale și Construcțiilor.
Ținând cont de faptul că foarte puține proiecte ce țin de dezvoltarea turismului au fost incluse în DUP 2017-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a declarat că va ține în atenția sa “Lunca Prutului”, dar și alte proiecte din domeniul sporirii atractivității turistice care au fost depuse în cadrul celui de-al treilea concurs al propunerilor de proiecte.
Mai mult de atât, va acorda în continuare tot suportul necesar pentru a le îmbunătăți și a le aduce în concordanta cu metodologia stabilită de finanțatori si elementele obligatorii pe care fiecare proiect trebuie sa le conțină. În același timp, aceste proiecte vor fi promovate pe larg ca fiind proiecte internaționale și aplicate inclusiv în cadrul programelor transfrontaliere pentru a obține finanțare.
De notat, că experiența aplicanților și partenerilor din zona Cahul-Giurgiulești este una suficient de bună pentru ca proiectul “Lunca Prutului” să poată fi implementat. Se crede că, fiind introdus în Planul Operațional Regional 2017-2020, odată cu apariția unor potențiali finanțatori, acest proiect ar putea fi înaintat printre primele și ar avea realmente șanse să obțină finanțare.
Cât priveșete beneficiile care le-ar putea aduce Regiunii Sud acest proiect, ele ar fi, susțin experții din domeniul turismului, foarte mari și imediate. Deoarece se cunoaște că, prin punctele de trecere a frontierei cu România din zona Cahul-Giurgiuleștianual intră în Republica Moldova în jur de 11 % din toți vizitatorii străini, numărul cărora constituie, potrivit statisticii, trei miloane de persoane. Din păcate, acești vizitatori nu se opresc aici tocmai pentru că în zona respectivă nu există facilități pentru deservirea acestei categorii de persoane.
Tocmai de aceea, amenajările, în primul rând, marcarea traseelor turistice, dar și instruirea personalului din destinațiile responsabile de primirea, deservirea și informarea turiștilor ar face ca Regiunea de Sud a țării să devină mai atractivă pentru turiști.
Diana Munteanu
