Majoritatea localitatilor rurale din RM țin sarbatorile de iarnă pe stil vechi, iar Sf. Vasile cel Mare e una din cele mai frumoase.
În raionul Călărași sunt cîteva sate unde locuiesc preponderent ucraineni (descendentți foștilor coloniști dupa 1812). Frumoasele tradiții sunt păstrate, așa cum noi românii, avem „Plugul”, „Plugusorul”, cetele de colindători la Craciun, locuitorii comunei Hîrjauca în Ajunul Anului Nou (pe stil vechi) au „Malanca”.
Potrivit Consiliului raional, „Malanca” provine de la „Sfînta Melania” sărbătorită la 31 decembrie, conform calendarului nou, şi 13 ianuarie, pe stil vechi. Tot de aici vine şi data la care se sărbătoreşte (organizează), 13 şi 14 ianuarie. Legenda spune că „Malanca” ar fi fost fiica primarului („Fată mare de-mpărat”) dintr-o localitate din Ucraina, care-ar fi fost omorîtă de tătari în timp ce încerca să-şi apere oraşul de hoarde. Tot din Ucraina vine şi textul acestui colind, tradus şi adaptat uneori în română.
„Malanca” merge doar pe la casele cu fete mari şi este formată din două componente: „soldaţii” (pieptari) şi, convenţional numiţi, „ţiganii”, adică persoanele mascate în „mireasă” (după toate considerentele, anume aceasta şi este Malanca, fata tînără), „mămuca” („baba”) şi „tătuca” (probabil părinţii fetei), un „ţigan” mai tînăr – „fecioraşul” (are acelaşi cosum ca şi „tătuca”, tatăl său). La fel, printre mascaţi mai pot fi întîlniţi un „poliţist” (tot el numit „jdan”, adică evreu), „medic” şi alte personalităţi. În „misiunea” lor, soldaţii mălăncesc (cîntă colindul), iar „ţiganii” distrează gazdele şi oaspeţii acestora, dar şi persoanele care merg din urma Malăncii…
Muzeul „Casa Părintească” din s. Palanca a fost o gazdă primitoare și pentru „Malanca”, dar si pentru „Capra” de la Bravicea, și pentru micuții „Călușari” de pe lîngă „ Casa Părintească”, gidați de neobosita Dna Tatiana Popa. Prezentările lor teatralizate au fost apreciate și de numerosii oaspeti, adunați în curte. Frigul de afara a fost atenuat datorită atmosferei incinse de sarbătoare, dar și bucatelor tradiționale, propuse de gazda primitoare: friptură la ceaun cu mămăliguţă şi brânză, plăcinte la cuptor, bostan copt la cuptor, vin fiert, țuică fiartă cu miere de albini și pîine de casa.
Elena Ivanov
Extraordinar!Frumos!