Eveniment inedit la Biblioteca Publică ”Dimitrie Cantemir” din Ungheni. Au poposit aici… ”Caii verzi de pe pereți”. Au venit, au impresionat, au lăsat urme adânci în sufletele celor prezenți la întâlnire cu ei.
Cine-s ”Caii verzi de pe pereți”?
Este un grup de litere-sunete-şi-culori din Brașov, format din scriitori, muzicieni şi artişti plastici. A fost creat la iniţiativa a doi poeţi braşoveni: Adrian Munteanu şi Laurenţiu – Ciprian Tudor, în 2007. Peste patru ani, în 2011, li s-a alăturat Cătălin Stanciu, și el poet, potrivit expresul.com.
”De atunci, dintr-un decembrie friguros și plin de zăpadă, facem aproape lunar evenimente culturale. Avem un format al nostru, pe care deja l-am patentat, putem spune. Noi numim grupul de litere, pentru că mereu, la evenimentele noastre, o să găsești litere, poezie, literatură, carte. Sunete – pentru că partea de litere, de literatură o feliem cu muzică. Tot timpul avem ba un chitarist, ba un violonist, ba un cvartet. Culori – pentru că la evenimentele noastre tot timpul avem un șevalet sau două cu un tablou al unui pictor important. I-am spus grupului ”Cai verzi de pe pereți”, pentru că am vrut să fim zbanghii, jucăuși, ludici, să nu fim prăfuiți, să fim în pas cu vremurile”, a explicat Laurențiu-Ciprian Tudor.
La Ungheni au ajuns cu un prilej deosebit: aniversarea de 70 de ani a Bibliotecii ”Dimitrie Cantemir”, potrivit sursei citate.
”Când a venit invitația, am spus da. A trebuit să facem totul din scurt, a trebuit să luptăm cu ploaia și cu toamna, care nu ne place foarte tare”, a spus poetul brașovean, după care a precizat: ”Am venit aici ca să ne simțiți, ca să vă simțim”.
Cei care nu au participat la eveniment, au motive să regrete, pentru că a fost o întâlnire cu totul altfel, o întâlnire diferită de celelalte. Nu ai cum s-o descrii, trebuia să fii prezent, menționeață sursa citată.
Cu alți ochi
”Caii verzi de pe pereți” au trecut Prutul prima oară. Nici unul dintre ei nu a avut ocazia, până mai ieri, să vadă cu ochii lor cum arată ”frații de dincolo”. Iată că au văzut. Au fost la Ungheni, apoi la Chișinău. ”Faptul că ne-ați întâmpinat cu cântece moldovenești, românești, pentru noi este foarte fain”, a recunoscut Laurenţiu – Ciprian Tudor. A mai spus că a auzit că moldovenii sunt mai patrioți, mai iubitori de cultură. ”Dea Domnul să simțim asta și noi câtă vreme o să stăm aici”, a făcut dânsul o remarcă.
Ceea ce l-a impresionat, a fost limba vorbită aici, pe malul stâng al Prutului.
”Noi nu mai folosim o grămadă de cuvinte pe care le folosiți voi. N-o să mai auziți nici un român care o să spună unei camere odaie. La noi limba română a devenit foarte funcțională, după modelul occidental, totul trebuie să fie la obiect. S-a pierdut o dulceață a limbii pe care voi ați păstrat-o. Am auzit aici o asociere de cuvinte – toamna e frumoasă strașnic. Pentru noi asta e poezie! Cum frumusețe strașnică? Wow! Noi nu mai folosim cuvântul acesta și e o mare pierdere”, a spus.
Și o lecție. De la același Laurenţiu – Ciprian Tudor
Tinerii noștri se grăbesc în ceea ce privește dragostea și nu-și mai lucrează emoțiile. Emoțiile, ca și mușchii, trebuie lucrate. Dacă prea adesea și prea lesne confuzi emoțiile cu instinctul, ele pot fi puternice, dar nu țin. Și, mai ales, nu te duc dincolo. De aceea nu ar fi rău să vă întoarceți puțin la versuri, dacă vă doriți dragostea. Pe bune, că o să aveți de câștigat.
