Amenajarea unei porțiuni din str. 31 August 1989 în zonă pietonală, în axa străzilor Al. Pușkin și Maria Cebotari, inclusiv a unui spațiu protejat din același perimetru, este unul din proiectele care ar putea fi realizate în perspectivă în Chișinău. Mai multe soluții pentru reamenajarea acestei zone au fost prezentate la expoziția „Urbanism și arhitectură” din cadrul Concursului Național pentru revitalizarea spațiului public din zona centrală a capitalei, care s-a desfășurat în perioada 18-20 aprilie, a.c., organizat de către Primăria municipiului Chișinău în parteneriat cu Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor și Ambasada Republicii Franceze, potrivit unui comunicat.
În cadrul concursului au fost prezentate 16 proiecte, iar câștigătorul premiului I a fost selectat de o echipă de jurizare moldo-franceză, alcătuită din conducerea capitalei, reprezentanți ai municipalităților franceze și Ambasadorul Franței în Republica Moldova, S.E. Pascal Vagogne.
Cel mai bun proiect de amenajare a zonei protejate și a spațiului pietonal din str. 31 August 1989, a fost realizat de către un colectiv de autori tineri, compus din 5 arhitecți, un sociolog și un artist curator al proiectului.
Proiectul propus de către autori vine să soluționeze câteva din problemele infrastructurii din zona istorică respectivă. Astfel, se propune amenajarea unui spațiu pietonal public, accesibil și incluziv, prin oferirea unui spațiu pietonal care în perspectivă ar putea avea un potențial de dezvoltare divers, așa în cât, pe viitor, să fie posibilă conectarea sa cu alte segmente pietonale până la edificarea unei reţele de străzi şi alei pietonale la nivelul întregului oraş. De asemenea, autorii susțin că va fi obținut un spaţiu public unde ar încăpea şi de care se vor putea bucura toate grupurile sociale, indiferent de religie, etnie, dizabilități, vârstă sau statut social.
Autorii explică și principiile care stau la baza acestui proiect:
– Proiectul e organizat în jurul metaforei „stradă pietonală ca un râu”. Justificarea metaforei râului e următoarea: toate aşezările umane majore au apărut în preajma unor ape (la fel şi Chişinăul), iar râurile joacă un rol esenţial în viaţa oraşelor. Considerăm că amenajarea pietonală propusă ar putea deveni un râu pietonal urban în jurul căruia şi de la care se va dezvolta viaţa comunitară urbană.
– Un spaţiu pietonal deschis şi dinamic, cu potenţial de extindere şi conectare la alte spaţii pietonale din oraş.
– Un spaţiu pietonal care ar fi unul public egal şi democratic, care acceptă, încurajează, tolerează diferenţa şi care aparţine tuturor.
– Un spaţiu pietonal care armonizează varii interese ale orăşenilor – de recreere, de socializare, de consum, de cultură şi educaţie şi care pune accent pe activităţi de interes comun ce contribuie la creşterea solidarităţii comunităţii.
– Un spaţiu pietonal ce se constituie cu minime investiţii financiare, minime intervenţii arhitecturale (nu presupune construcţii capitale sau altă infrastructură costisitoare) şi care mizează pe valorificarea infrastructurii existente. Vedem acest lucru prin: valorificarea potenţialului clădirilor şi scuarurilor existente şi sporirea acestui potenţial prin deschiderea instituţiilor publice amplasate în acest segment (Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Naţional de Artă a Moldovei, Biblioteca Naţională, Palatul Naţional); valorificarea scuarurilor verzi – Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” etc.
– Un spaţiu pietonal ce încurajează diversitatea – diversitatea formelor de comportament, diversitatea grupurilor sociale, diversitatea formelor de activitate etc.
– Un spaţiu pietonal „neplanificat” în care are loc întâmplarea, inovaţia, surpriza, imprevizibilul şi care să fie adaptabil, cu minime intervenţii, unor nevoi şi uzuri viitoare.
– Protejarea spaţiului verde existent şi dezvoltarea lui ulterioară pentru a acomoda necesităţile unui spaţiu pietonal viu, dinamic şi activ. – Asigurarea accesului gratuit la bunuri comune fundamentale – apă potabilă, wc – pentru a transforma acest spaţiu public în unul cu adevărat democratic şi incluziv.
b5
b5
b5
b5
b5
Dina Roșca
