Auditul a evidențiat deficiențe în gestionarea proiectelor și a finanțelor Fondului, precum întârzieri în implementare, lipsa unui sistem informațional integrat și neconformități procedurale, afectând eficiența și transparența utilizării resurselor publice.
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a publicat Raportul de audit al conformității asupra utilizării resurselor financiare publice din Fondul Național pentru Mediu (FNM) în anii 2023–2024, în care se evaluează modul de administrare, alocare și utilizare a mijloacelor financiare destinate protecției mediului, precum și respectarea cadrului normativ aplicabil.
Protecția mediului are o importanță majoră la nivel global și constituie o prioritate strategică pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, având impact direct asupra condițiilor de viață și sănătății populației, asupra dezvoltării economice și a capacității statului de a răspunde provocărilor generate de schimbările climatice. În acest context, Fondul Național pentru Mediu reprezintă un instrument-cheie de finanțare a proiectelor menite să sprijine implementarea politicilor publice în domeniul mediului, schimbărilor climatice și gestionării durabile a resurselor naturale.
Fondul Național pentru Mediu a fost creat în anul 2022, în urma modificărilor operate la Legea nr.1515/1993, ca succesor al Fondului Ecologic Național, iar resursele acestuia sunt gestionate prin intermediul Ministerului Mediului. În perioada 2023–2024, din FNM au fost finanțate proiecte, cu o valoare totală de 148 milioane lei. Structura alocațiilor relevă concentrarea investițiilor în domenii cu impact major asupra mediului și infrastructurii publice, aproape jumătate din resurse fiind direcționate către proiecte de alimentare cu apă și canalizare, iar un sfert către managementul integrat al deșeurilor și al substanțelor chimice. Alte domenii, precum protecția resurselor de apă, prevenirea inundațiilor, adaptarea la schimbările climatice și conservarea biodiversității, au beneficiat de alocații mai reduse.
Misiunea de audit a fost inițiată în contextul în care procesul de reorganizare a Fondului Ecologic Național în Fondul Național pentru Mediu a fost marcat de întârzieri semnificative și disfuncționalități instituționale, care au afectat lansarea apelurilor de proiecte și capacitatea de absorbție a fondurilor destinate mediului. De asemenea, volumul considerabil al resurselor gestionate și riscurile asociate legalității, transparenței și eficienței utilizării acestora au impus necesitatea unei examinări detaliate.
Auditul s-a concentrat pe evaluarea mecanismelor de gestionare a resurselor FNM, a proceselor de selectare, contractare, finanțare și monitorizare a proiectelor, precum și pe identificarea domeniilor sensibile la riscuri în administrarea fondului. Probele de audit au fost colectate de la Ministerul Mediului, Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului (ONIPM) și de la beneficiarii proiectelor finanțate.
Rezultatele auditului au relevat existența unor deficiențe în gestionarea resurselor Fondului Național pentru Mediu, care, în anumite cazuri, au afectat administrarea corectă a fondurilor și atingerea obiectivelor proiectelor investiționale. Au fost constatate probleme legate de reorganizarea instituțională, inclusiv nerespectarea termenelor legale, lipsa unui plan coerent de tranziție a portofoliului de proiecte, prevederi improprii în statutul ONIPM și o capacitate instituțională insuficientă pentru gestionarea simultană a fondurilor naționale și a proiectelor finanțate din surse externe. Totodată, lipsa digitalizării proceselor de gestionare și monitorizare a proiectelor a generat riscuri privind integritatea datelor și eficiența administrării mijloacelor publice.
Auditul a evidențiat, de asemenea, deficiențe în procesul de identificare, evaluare și aprobare a proiectelor, inclusiv întârzieri, abateri procedurale, și necorelarea contractelor de finanțare cu obligațiile bugetare existente. Aceste disfuncționalități au afectat ritmicitatea finanțării, transparența procesului decizional și echitatea alocării resurselor.
În etapa de implementare a proiectelor, au fost identificate cazuri de stopare a finanțării, monitorizare incompletă, deficiențe tehnice și operaționale, cheltuieli care nu au fost direct legate de realizarea obiectivelor proiectelor, precum și nerespectarea contractelor de finanțare și a graficelor de debursare. Totodată, lipsa evaluării post-implementare a proiectelor a împiedicat aprecierea eficacității investițiilor și a impactului acestora asupra mediului.
Curtea de Conturi a formulat un set de recomandări menite să contribuie la îmbunătățirea cadrului normativ și instituțional, la consolidarea capacității de planificare și monitorizare, la sporirea transparenței și responsabilității în gestionarea Fondului Național pentru Mediu, precum și la utilizarea mai eficientă a resurselor publice destinate protecției mediului.
