Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat în Raportul său anual 2024 modul de gestionare a patrimoniului public, domeniu care constituie un pilon fundamental al bunei guvernări, cu impact direct asupra dezvoltării economice durabile, echității sociale și responsabilității administrative.
Potrivit datelor oficiale din Registrul patrimoniului public, gestionat de Agenția Proprietății Publice (APP), la începutul anului 2025 valoarea totală a patrimoniului public al Republicii Moldova a atins suma de 167,07 miliarde lei, în creștere cu peste 11 miliarde lei (6,74%) față de anul precedent. Această majorare s-a datorat, în mare parte, corectării unor deficiențe contabile și a omisiunilor de înregistrare semnalate anterior de CCRM.
Auditul a constatat însă o serie de neconcordanțe și deficiențe structurale în administrarea patrimoniului public, cu efecte directe asupra eficienței utilizării bunurilor statului și asupra veniturilor autorităților publice locale (APL). Printre problemele identificate se numără:
- lipsa unei delimitări și evidențe clare a terenurilor proprietate publică;
- erori în atribuirea dreptului de administrare asupra unor bunuri;
- neînregistrarea terenurilor în Registrul bunurilor imobile și în evidența contabilă;
- utilizarea neconformă sau abuzivă a terenurilor publice la nivel local;
- lipsa unei strategii coerente de valorificare a activelor publice.
CCRM a subliniat că administrarea patrimoniului public se realizează conform unui cadru normativ complex, care include Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice și hotărârile de Guvern aferente. Cu toate acestea, lacunele în aplicarea legislației și insuficienta coordonare între instituții mențin vulnerabilități semnificative în domeniu.
Un exemplu elocvent îl reprezintă procesul de delimitare a terenurilor proprietate publică, realizat prin Programul de stat sprijinit de Banca Mondială, care, deși a avansat, înregistrează întârzieri și rezultate parțiale: din peste 95 de mii de proprietăți contractate pentru înregistrare, doar 21% au fost finalizate, iar multe terenuri nu sunt reflectate în mod corespunzător în registrele contabile și cadastrale.
La nivel local, ineficiența administrării terenurilor publice se reflectă direct în veniturile bugetare. În anul 2024, veniturile acumulate din arendă, redevență și vânzarea terenurilor au constituit circa 346,9 milioane lei, însă auditul a constatat pierderi importante cauzate de:
- atribuirea terenurilor fără respectarea cadrului normativ și fără licitații publice;
- neîncasarea restanțelor din arendă (circa 3,9 milioane lei);
- vânzarea unor terenuri sub valoarea reală de piață, ceea ce a diminuat veniturile locale cu peste 154 mii lei;
- schimbarea destinației terenurilor pe baza unor documentații incomplete sau neconforme.
Totodată, CCRM a atras atenția asupra problemelor persistente privind înregistrarea, evaluarea și impozitarea bunurilor imobile. Deși la finele anului 2024 în Registrul bunurilor imobile erau înscrise peste 7,4 milioane de bunuri, doar aproximativ 20% au fost evaluate în scop fiscal, ceea ce limitează considerabil capacitatea autorităților locale de a-și consolida autonomia financiară.
Printre principalele deficiențe identificate se numără:
- înregistrări incomplete și bunuri imobile aflate în afara circuitului fiscal;
- evaluări depășite și aplicarea neuniformă a metodologiilor;
- discrepanțe între datele cadastrale și cele fiscale;
- restanțe semnificative la plata impozitelor pe bunurile imobile.
Curtea de Conturi a formulat recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de gestionare a patrimoniului public, insistând asupra necesității:
- consolidării controlului intern la nivelul autorităților publice centrale și locale;
- actualizării și armonizării cadrului normativ;
- digitalizării și transparenței proceselor de înregistrare, evaluare și monitorizare;
- implicării active a comunităților locale în deciziile privind utilizarea bunurilor publice.
Gestionarea responsabilă a patrimoniului public rămâne un factor determinant pentru dezvoltarea economică durabilă și pentru creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. CCRM își reafirmă angajamentul de a monitoriza permanent acest domeniu strategic și de a contribui, prin activitatea sa de audit, la consolidarea unei guvernanțe eficiente, transparente și orientate spre interesul public.
