Republica Moldova are o strategie pentru renovarea fondului imobiliar ceea ce va permite mobilizarea investițiilor în eficiența energetică a clădirilor. Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar național pe termen lung pentru perioada 2025 – 2050 a fost aprobată în ședința de astăzi a Guvernului. Strategia și Foaia de parcurs au fost elaborate cu sprijinul PNUD Moldova și Secretariatului Comunității Energetice, Uniunii Europene, Guvernului Danemarcei.
Documentul urmărește sporirea eficienței energetice a clădirilor publice, private și rezidențiale din Republica Moldova până în 2050, facilitând transformarea tuturor clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
„Mai mult de jumătate din energia consumată în țara noastră provine din sectorul clădirilor. Eficiența energetică a clădirilor aduce beneficii pentru oameni și pentru întreaga societate. Prin reducerea consumului de energie, locatarii se vor bucura de facturi mai mici și vor avea mai mulți bani disponibili pentru alte nevoi esențiale. În același timp, renovarea clădirilor contribuie la creșterea confortului termic, la îmbunătățirea condițiilor de trai și la sporirea siguranței construcțiilor”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.
Conform datelor privind suprafața fondului de imobile existente, 87% este ocupată de sectorul rezidențial și doar 13% de clădiri nerezidențiale. Marea majoritate a acestor imobile sunt vechi și ineficiente energetic – circa trei sferturi au fost construite înainte de 1990, perioadă în care reglementările privind protecția termică a construcțiilor erau limitate, și mai puțin stricte. Dintre imobilele nerezidențiale, cele mai mari suprafețe încălzite sunt clădirile pentru comerț, care reprezintă aproximativ 31%, urmate de instituții de învățământ și restaurante cu câte 19%, clădiri cu birouri – 13% și instituții medicale 9% ș.a.
Documentul propune un cadru etapizat de intervenție, cu trei niveluri de renovare: minoră (până la 30% economii de energie), moderată (30–60%) și aprofundată (peste 60%). Măsurile prevăzute includ izolarea termică a pereților și acoperișurilor, modernizarea sistemelor de încălzire și ventilație, înlocuirea ferestrelor și ușilor ineficiente energetic, precum și alte lucrări menite să crească confortul interior și să reducă impactul climatic.
Investițiile în eficiență energetică vor avea și un impact pozitiv asupra aspectului arhitectural al clădirilor și contribuie la creșterea valorii de piață a acestora. Pe lângă beneficiile directe pentru locatari, aceste investiții generează efecte economice importante – de la crearea de noi locuri de muncă în construcții, inginerie și alte domenii conexe, până la consolidarea securității energetice a țării, prin reducerea dependenței de sursele externe de energie.
