Peste 130.000 de femei din Republica Moldova sunt în afara pieței muncii din cauza responsabilităților familiale, potrivit studiului „Program privind tranziția pe piața muncii a femeilor aflate în concediul pentru îngrijirea copilului”, realizat de Organizația Internațională a Muncii (OIM).
Deși femeile din Moldova sunt, în medie, mai educate decât bărbații, acest lucru nu asigură un acces egal la muncă și independență economică. Femeile care devin mame se confruntă cu o realitate dură: doar 37% dintre cele cu cel puțin un copil sub 6 ani sunt angajate, comparativ cu 66% dintre femeile fără copii. În zonele rurale, discrepanțele sunt și mai mari – doar 36,6% dintre femei sunt ocupate pe piața muncii, față de 47,1% dintre bărbați.
Studiul OIM arată că revenirea la muncă după concediul pentru îngrijirea copilului este cea mai dificilă parte a experienței maternității. În lipsa unor servicii de îngrijire accesibile și de calitate, a sprijinului angajatorilor sau a unor politici publice sensibile la realitatea familială, multe femei rămân captive între presiuni sociale și limitări structurale.
Mai mult decât atât, sistemul actual de concedii de îngrijire a copiilor – care permite absența de până la 4 ani – creează o barieră majoră în menținerea calificării profesionale. Multe femei își pierd competențele, și încrederea profesională în această perioadă, iar angajatorii ezită să le reintegreze. În plus, la 1 ianuarie 2024, din totalul de 22,908 persoane care au beneficiat de indemnizații pentru creşterea copilului, majoritatea au fost femei (17,074 persoane) și doar 5,834 bărbați, semn că rolurile de îngrijire rămân aproape exclusiv feminine.
Aceste comportamente sunt adânc înrădăcinate în norme sociale tradiționale. 91% dintre bărbați și 82% dintre femei cred că rolul principal al unei femei este să aibă grijă de gospodărie, iar 95% dintre bărbați consideră că spălarea și hrănirea copiilor sunt responsabilitatea mamei. Astfel, implicarea tatălui în îngrijirea copiilor nu este doar rară, ci și stigmatizată.
Consecințele sunt vizibile: doar 5% dintre respondenți declară că reușesc să mențină un echilibru între muncă și viața personală, iar 70% dintre femei se simt epuizate – în special cele din familiile cu copii.
Pentru a răspunde acestor provocări, studiul propune o serie de măsuri concrete. În primul rând, este esențială extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, prin creșe, bone calificate , creșe la domiciliu sau spații de îngrijire la locul de muncă. Aceste servicii trebuie să fie nu doar disponibile, ci și accesibile financiar, mai ales pentru familiile monoparentale și cele din mediul rural.
De asemenea, angajatorii trebuie sprijiniți să adopte măsuri care să susțină angajații cu copii, precum programe de muncă flexibile, reintegrare profesională graduală și suport pentru tații care doresc să se implice activ în îngrijirea copiilor. În paralel, autoritățile publice – în special Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) – trebuie să-și consolideze capacitatea de a oferi asistență adaptată mamelor care revin la muncă și celor care se angajează pentru prima dată.
Nu în ultimul rând, studiul subliniază nevoia de campanii publice de schimbare a mentalităților, care să promoveze partajarea responsabilităților de îngrijire și să reducă stigmatizarea mamelor active profesional sau a taților implicați și oferă și exemple de bune practici din alte țări.
Studiul complet este disponibil aici.
