Un pas important pentru recunoașterea valorii universale remarcabile a vinăriilor subterane din Moldova (Cricova și Mileștii Mici). Acestea au fost incluse în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO.
Cele două obiecte de patrimoniu național mizează să revindece locul în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind mărturie unice ale unei tradiții culturale (categoria III), pentru că oferă un exemplu excepțional al unui ansamblu arhitectural, tehnologic sau peisaj care ilustrează o etapă semnificativă din istoria omenirii (IV) și e un exemplu remarcabil de așezare umană tradițională, de utilizare a terenului reprezentativ pentru cultură și interacțiunea omului cu mediul (V).
„Republica Moldova se mândrește cu o moștenire culturală bogată și diversă, atât materială, cât și imaterială, cu tradiția producției și conservării vinului ca unul dintre aspectele sale cele mai notabile.
Condițiile topografice și climatice ale Republicii Moldova au fost ideale pentru cultivarea viței de vie încă din cele mai vechi timpuri. Având în vedere amploarea cramelor subterane, organizarea inovatoare a depozitării vinului, precum și prezentarea și promovarea unică a viticulturii, Cricova și Mileștii Mici au devenit cele mai semnificative și atractive situri de patrimoniu din Republica Moldova. Aceste crame reprezintă un exemplu excepțional de patrimoniu industrial adaptat vinificației și turismului, făcându-le demne de nominalizare pe Lista Patrimoniului Mondial. Cramele Cricova și Mileștii Mici reprezintă o transformare și o adaptare unică a moștenirii industriale, creând cele mai extinse galerii de vin subterane din lume și cea mai completă colecție de sticle de vin la nivel global. De la mijlocul anilor 1950, cele două crame subterane au devenit simboluri proeminente ale industriei vinicole, turismului și patrimoniului cultural al Republicii Moldova.”, se spune în prezentarea celor două vinării în listă.
Cricova
În 1952, galeriile fostei mine de calcar din Cricova au fost transformate într-o fabrică de vin spumant cu o capacitate anuală de producție impresionantă de patru milioane de sticle. Astăzi, Vinăria Cricova administrează un sector subteran de 84,6 hectare. Cu o lungime de peste 120 de kilometri, aceste galerii extinse au transformat Cricova într-un oraș subteran, oferind climatul perfect pentru maturarea vinurilor, în special a soiurilor spumante.
Colecția Cramei Cricova a fost înființată în 1954, având o moștenire bogată impresionantă, inclusiv cea mai veche sticlă de vin din 1902. Crama Națională deține în prezent aproximativ 1,3 milioane de sticle. Cricova este prima și cea mai mare cramă din Moldova, renumită pentru producerea vinului spumant prin metoda tradițională franceză, care presupune fermentarea secundară în sticlă și maturarea ulterioară în poziție orizontală timp de cel puțin 3 ani. Datorită expertizei meticuloase transmise prin generații de maeștri vinificatori, Cricova a devenit cunoscută pentru producerea unora dintre cele mai bune vinuri spumante. Astăzi, crama produce anual aproximativ 2.000.000 de sticle de vin spumant clasic.
Pe lângă vinurile spumante, Cricova produce și vinuri liniștite de înaltă calitate, folosind soiuri locale de struguri precum Feteasca Alba, Feteasca Neagră, Rara Neagră, Viorica și soiuri de struguri recunoscute internațional precum Cabernet, Merlot, Chardonnay, Pinot Noir, Pinot Gri și Shiraz.
Crama subterană în sine este o minune. Găzduiește peste 40.000.000 de litri de vin în numeroase rezervoare, arătând capacitatea sa imensă de producție și angajamentul față de excelență.
Mileștii Mici
În anul 1969 s-a înființat la Mileștii Mici un departament de depozitare a vinurilor de marcă, pe baza galeriilor minei de piatră de pe malul drept al râului Ișnovăț, unde fusese finalizată exploatarea zăcămintelor. Întreprinderea „Mileștii Mici” folosește în prezent 55 km de galerii subterane pentru producerea și depozitarea vinului. Sunt cele mai extinse depozite subterane de vin din Europa.
Între timp, atât cramele Cricova, cât și Mileștii Mici au deschis săli de degustare, cinematografe și alte spații valoroase pentru turiști în cadrul galeriilor subterane, care se află la o adâncime de peste 50 de metri. Aceste galerii subterane au fost transformate în străzi, fiecare poartă numele unor vinuri celebre, precum Cabernet, Feteasca, Pinot, Sauvignon, Codru și altele. În anii 1990, în galeriile subterane ale vinăriei „Mileștii Mici” a fost instalată o mică stație seismologică. De-a lungul anilor, cele două crame subterane au devenit unele dintre cele mai atractive destinații turistice din Republica Moldova. „Mileștii Mici” este vizitată anual de peste 45.000 de turiști din diverse țări, iar în 2019, numărul de vizitatori ai complexului subteran de la Cricova a ajuns la aproape 100.000.
„Mileștii Mici” produce vinuri spumante de înaltă calitate prin metoda Charmat, precum și vinuri liniștite, folosind atât soiuri autohtone de struguri precum Feteasca Alba, Feteasca Neagră, Viorica, și Riton, cât și soiuri de renume internațional precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Pinot Noir, Pinot Blancs și Riton Sauvignon.
În anul 2003, Parlamentul Republicii Moldova a acordat „Complexului Vitivinicol Cricova” statutul de Patrimoniu Cultural Național. În anul 2005, aceeași denumire a fost extinsă și asupra Combinatului Vinuri de Calitate „Mileștii Mici” – în scopul asigurării unui regim special de management pentru conservarea acestor obiective culturale și peisagistice pentru generațiile prezente și viitoare. În același an, Colecția de Aur „Mileștii Mici” a fost recunoscută de Guinness World Records drept cea mai extinsă colecție de vinuri din lume, cuprinzând 1,5 milioane de sticle de diferite tipuri de vin, inclusiv vinuri seci, lichior și spumante.
Galeriile vinicole ale Moldovei (Cricova și Mileștii Mici) sunt comparabile cu alte complexe vitivinicole din Austria, Franța, Germania, Italia, Ungaria, Portugalia, Elveția etc., înscrise în Lista Patrimoniului Mondial. Tradiția de secole a viticulturii (evoluție tehnologică, socială și economică) și peisajul cultural în care se încadrează acestea, definesc elementele esențiale de valoare universală excepțională.
Aceste galerii se întind pe sute de kilometri și servesc în esență ca vaste orașe subterane dedicate producției de vin. Sunt unice și cele mai mari la nivel mondial, oferind un mediu de ideal pentru maturarea și conservarea vinului.
Elaborarea Listei indicative (de aşteptare) UNESCO reprezintă primul pas în procesul de înscriere a bunurilor/siturilor de patrimoniu cultural şi natural naţional în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este un fel de „inventar”/repertoriu prin care statul anunţă intenţia, nominalizează pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în următorii 5-10 ani.
Actualmente, Republica Moldova este reprezentată pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO de un singur sit – Arcul Geodezic Struve (sit transfrontalier, amplasat pe teritoriul a 10 state: Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina şi Moldova).
