Pentru mine a devenit deja o tradiţie să examinez cu mare atenţie datele Anchetei de conjunctură pe care o face public periodic Biroul Naţional de Statistică, în baza chestionării managerilor de întreprinderi. Şi acest exerciţiu mă convinge tot mai mult că cel mai mare pesimism sau, mai bine-zis, cele mai prudente pronosticuri vizează domeniul construcţiilor. Din păcate, situaţia nu s-a schimbat nici în cazul Anchetei de conjunctură care are în vizor trimestrul trei al anului curent.
Astfel, managerii companiilor de construcţii, chestionaţi de BNS, estimează că în trimestrul III din 2024 va fi o relativă stabilitate a situației economice (sold conjunctural -3%) și a veniturilor din vânzări (sold conjunctural -1%). Aceeaşi indicatori pentru industria prelucrătoare sunt de +10 şi +9%, iar pentru comerțul cu amănuntul și pentru domeniul prestării serviciilor – de +4 şi -2%.
Destul de pesimişti managerii din construcţii sunt şi în ceea ce ţine de numărul de salariaţi în trimestrul III al anului curent. Ei estimează că acesta se va reduce cu 6%. În acelaşi timp, managerii din industria prelucrătoare consideră că numărul salariaţilor lor va creşte uşor (+1%). La fel cu 1% se aşteaptă creşterea numărului de salariaţi în comerţul cu amănuntul şi în domeniul prestării serviciilor.
Nu inspiră prea mult optimism nici alt indicator relevant pentru piaţa construcţiilor – prețurile lucrărilor de construcții. Acestea se aşteaptă că vor creşte cu 7%, ceea ce va pune din nou o presiune oarecare pe respectiva piaţă. În acelaşi timp, cei din industria prelucrătoare se aşteaptă că prețurile produselor industriale vor creşte cu 5%, iar cei din comerţul cu amănuntul şi cei din domeniul prestării serviciilor estimează o creştere a prețurilor de vânzare de 7%.
Eu şi anterior am adresat public întrebarea: Cu ce ne confruntăm – cu pesimism sau cu un realism accentuat al managerilor din construcţii? Consider că realismul predomină, dar este loc şi pentru pesimism. În genere, starea de spirit generală în rândul managerilor de întreprinderi nu lasă loc pentru prea mult optimism şi acest lucru e de înţeles. Spre exemplu, în trimestrul doi al anului curent peste jumătate din managerii de întreprinderi chestionaţi au reclamat limitări în activitatea economică, iar cauzele principale au fost: cererea pe piață insuficientă (raportată de 31,4% din respondenți); lipsa forței de munca calificate (22,7%), probleme financiare (21,6%), consecinţele crizei provocate de războiul din Ucraina (13,2%).
Dat fiind această situaţie atestată în trimestrul doi, e clar de ce se resimte o precauţie oarecare când vorbim despre trimestrul trei. Totuşi, dacă în cazul industriei prelucrătoare, a comerţului cu amănuntul şi a sferei prestării serviciilor sunt preponderent aşteptări pozitive (chiar dacă acestea sunt destul de moderate), în cazul domeniului construcţiilor aşteptările sunt preponderent (ca să nu zic în totalitate) negative, pesimiste. Iar aceasta este încă un indicator că piaţa construcţiilor la moment este cea mai afectată şi, totodată, cea mai vulnerabilă. Şi unica concluzie logică ce poate fi făcută, este cea pe care am expus-o şi anterior – atitudinea faţă de domeniul construcţiilor trebuie regândită, iar abordarea din partea factorului decizional trebuie să fie alta decât este în prezent. Altfel, declinul în construcţii se va aprofunda şi aceasta se va expune dur asupra întregii economii naţionale.
Viorel Godea, Director general al companiei „Lagmar”
