Familia Covtoniuc din s. Sarata-Mereşeni este o familie bogată, nu în averi şi lucruri, dar în cei 14 copii ai lor, dintre care 9 băieţi şi 5 fete. Copiii soţilor Covtoniuc, Vasile (47 de ani) şi Natalia (44 ani), sunt atât de mulţi încât ai putea forma o clasă de copii. Atunci, haideţi să vii prezentăm pe fiecare în parte: Evghenii (24 de ani), căsătorit, Vladimir (21 ani) lucrează pe cont propriu, Ala (20 ani), studentă, Alexandru (18 ani) lucrează pe cont propriu, Vasile (17 ani) invalid de gr. II, David (15 ani) elev, Lia-Nadejda (13 ani) elevă, Natalia (11 ani) elevă, Petru (9 ani) elev, Mieoslav-Roman (8 ani) elev, Roman (7 ani), Marc (4 ani),Vera (3 ani) şi Dina un anişor şi două luni. Vestea că în curând vor mai avea un frăţior (cel de-al 15-lea copil) a adus mare bucurie celor mai mici, iar cei mai mari s-au arătat îngrijoraţi de sănătatea părinţilor.
Întrebată mama, dna Natalia, dacă nu le încurcă numele, d-ei ne-a răspuns că ţine minte chiar şi cu câte kilograme s-au născut, data naşterii, neavând cum să le uite numele.
Cu averea lor cât praful de tobă, lipsiţi practic de ajutorul statului doar cu 1000 de lei lunar – salariu soţului de paznic, 400 lei – indemnizaţia fetiţei de un an şi pensia de invaliditate a băiatului Vasile de 400 lei, nu le ajunge nici minimul necesar, descurcându-se aşa cum pot. Sacrificiile acestei familii sunt foarte mari, se înghesuie toţi într-o casă mică de trei camere, dar nu se plâng pe ce au, niciodată nu apelează la ajutor străin, îndeosebi cel al statului, care indiferent de religia care o au (penticostală), trebuie să primească un ajutor social pentru familia sa numeroasă.
Din declaraţiile primarului, Tatiana Buruiană, familia Covtoniuc niciodată nu a solicitat ajutor de la primăriei. „Această familie este de religie penticostală, primind de la această confesiune religioasă careva ajutoare umanitare şi respectiv la fiecare copil născut li se acorda ajutor financiar de o mie de lei – menţionează dna primar. Este o familie foarte modestă, care îşi întreţin singuri familia prin muncă, nedorind să trăiască din mila cuiva, deşi primăria este gata oricând să le ajute, ei venind cu o cerere”- a încheiat dna Buruiană.
Noua asistentă socială, din primăria Mereşeni Natalia Cauliuc ne-a declarat că intenţionează să le facă o anchetă socială, după care se va stabili ce ajutor poate să primească familia Covtoniuc.
Deşi şi-a împărţit zilele între bucătărie şi maternitate, la cei 44 de ani ai săi, dna Natalia nu se lasă înfrântă de greutăţi. Mai ales că acum are cine sa o ajute. În familie treburile casnice sunt împărţite în mod egal.
Din spusele lor, dar şi din ceea ce am văzut, ei au un ritm accelerat de viaţă, mereu sunt ocupaţi, fiecare având misiunea lui. Unul spală vesela, altul ajută la pregătirea mesei, alţii la curăţenia în casă, ogradă, dar şi la îngrijirea celor 5 capete de vite, dintre care două mulgătoare.
Familia Covtoniuc nu este doar o familie model prin componenţa numeroasă, dar şi prin faptul că sunt o familie de gospodari şi muncitori desăvârşiţi. Cu bani puţini, dar îngrămădiţi cu sudoare au reuşit în casa micuţă pe care o au, de doar trei camere să o amenajeze, să construiască baie, WC în interior, construind chiar şi o fântână în ogradă, deoarece vă daţi seama câte hăinuţe, trebuie să speli în fiecare zi. „Maşina de spălat în fiecare zi este conectată şi spală câte trei ori pe zi”- a specificat această mamă-eroină. Ei au reuşit din acei bănuţi pe care îi au, să economisească şi să-şi procure şi o maşină de spălat automată de mâna a doua. Familia Covtoniuc mai îngrijeşte şi de cele două sere de legume pe care le au în gospodărie, una de roşii, iar cealaltă de ardei şi castraveţi. Din spusele lor, legumele le utilizează doar pentru consumul propriu. Gospodina casei ne-a zis că în fiecare an conservează câte 600 de borcane. D-ei ne-a mai zis că nu preferă să cumpere produse alimentare de la magazin, cumpărând, doar pâine şi odată la câteva luni merg la un magazin angro din Chişinău şi procură produse făinoase şi altele necesare în gospodărie. Dna Natalia ne-a zis că nu procură niciodată haine noi din magazin, deoarece sunt scumpe şi preferă să meargă la second hand, totodată spunându-ne şi de faptul că copiii nu sunt pretenţioşi şi îmbracă şi hainele unul de la celălalt.
Una din dorinţele tatălui este faptul ca într-o bună zi să aibă posibilitatea de a le face la toţi copiii paşapoarte, pentru ai putea duce, cel puţin o singură dată să vadă marea şi să se odihnească, deoarece povoara zilnică şi oboseala zilnică, era vizibilă pe feţele acestor copilaşi.
D-lui este şi cel care mereu vine cu poveţe pentru copiii lor, pentru că ei să aleagă o cale bună în viaţă şi să nu ajungă pe drumuri greşite.
Mama îşi doreşte ca copiii lor să se poată realiza la noi în ţară şi să nu fie nevoiţi să meargă peste hotare.
O familie foarte modestă, frumoşi la suflet şi la chip, un exemplu demn de urmat. George Bernard Shaw, spunea într-o maximă că: „Viaţa este o flacără ce se stinge totdeauna, dar recapătă scânteie de cate ori se naşte un copil.
Sursa: curierul.md
