În perioada 4 – 6 iulie, o delegație formată din reprezentanți ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) a participat la cea de-a XVIII ediție a Forumului Economic Regional Moldova. Evenimentul s-a desfășurat la Vatra Dornei, România și a reunit experți, lideri și factori de decizie din R. Moldova, Ucraina, România, Polonia etc. Principalele subiecte ale panourilor de discuții au vizat domenii precum investițiile, sănătatea și turismul, informează PROVINCIAL cu referire la CALM.
Potrivit directorului executiv al CALM, Viorel Furdui, Forumul reprezintă o platformă care stabilește legături între diverse subiecte: afaceri, autorități locale și regionale. „În rezultat apar noi idei privind proiecte comune și îmbunătățirea vieții cetățenilor statelor noastre. Cred că obiectivul nostru principal este să acționăm în comun și să implementăm cât mai multe proiecte importante în procesul de integrare europeană.”
Ion Ștefanovici, director al Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale din România, unul dintre organizatorii evenimentului, ne-a spus că se propune coordonarea acțiunilor pe regiunea extinsă a Moldovei, adică șase județe din România și R. Moldova. „Din 2003 până în 2019 acest Forum s-a organizat fără R. Moldova. În perioada pandemiei a fost o pauză și când l-am preluat în 2023, am spus că obligatoriu trebuie să fie parte a acestui eveniment și R. Moldova. Este nevoie de a acționa în comun dar, mai întâi de toate, de a realiza o radiografie. Intenții bune există, înfrățiri s-au făcut, sfaturi s-au dat, proiecte s-au făcut, dar nu prea știm unii de alții.” De asemenea, potrivit lui Ștefanovici, trebuie să identificăm acele proiecte majore care creează un impact foarte mare, să prioritizăm acțiunile, astfel încât să obținem rezultate de mare anvergură. „Problema este că acționăm disparat, facem proiecte mici, fără o coordonare generală, nu știm exact încotro ne îndreptăm, nu avem o strategie de lucru generală și mergem foarte mult pe modul de a supraviețui. Acest lucru înseamnă că lucrăm pe necesități imediate.”
Potrivit directorului Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale din România, autoritățile centrale sunt atât de absorbite de nevoile imediate încât uită că e nevoie să ne coordonăm și la nivel local. „Cu toate acestea, au fost inițiate deja grupuri de lucru comune. Reprezentanții Ministerului Dezvoltării de la București discută direct cu colegii lor de la Ministerul Dezvoltării de la Chișinău, la fel se întâmplă în cazul energiei, agriculturii etc. Aceasta este abordarea tematică și același lucru trebuie să-l facem la nivel de autoritate locală.” În acest sens, Ion Ștefanovici a amintit că deja a fost inițiat un front comun format din CALM-ul din R. Moldova împreună cu Asociația Orașelor din România și Asociația Comunelor din România care au format Congresul Autorităților Locale din România și Republica Moldova și care încep să-și construiască o agendă comună.
Primarul orașului Ștefan Vodă, vicepreședintele CALM, Vladislav Cociu, a amintit că România este avocatul principal în procesul de integrare europeană a R. Moldova. „Avem foarte multe de învățat de la colegii din România. În cadrul acestei deplasări am avut ocazia să vizitez o primărie unde nu am mai fost de șapte ani și am rămas plăcut surprins de toate realizările colegilor mei din această perioadă de timp. În acești șapte ani s-au atras proiecte de circa 100 milioane de euro în comuna Prundu Bârgăului, Bistrița Năsăud, care are circa 6 mii de locuitori. Vicepreședintele CALM a vorbit în cadrul Forumului despre cum am putea să corelăm politicile de dezvoltare locală cu cele naționale, deoarece politicile de dezvoltare economică trebuie să pornească de la firul ierbii, de la nivelul I, în contextul în care de consolidarea tuturor forțelor este nevoie acum mai mult ca niciodată.
Leonard Achiriloaiei, primarul municipiului Roman din Județul Neamț, România, a specificat că se dorește de a crea punți de legătură și de a dezvolta comunitățile noastre. „Vorbim, în primul rând, despre legăturile dintre România și R. Moldova, România și Ucraina. Vorbim și despre procesul de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina. Municipiul Roman este înfrățit cu orașul Ștefan Vodă și ne propunem să aplicăm la proiecte transfrontaliere. În acest context, propunerea este ca întreaga regiune a Moldovei, inclusiv județele care în acest moment nu pot accesa proiecte transfrontaliere, să fie eligibile pe acest model de dezvoltare, astfel încât să extindem spațiul pentru proiectele implementate în comun de către cele două țări.”
În ceea ce privește suportul primarilor din România pentru colegii lor din R. Moldova în scrierea și implementarea proiectelor cu finanțare europeană, Leonard Achiriloaiei a declarat că aceste modalități sunt pe două paliere, atât pe schimburile de experiență între unitățile administrativ-teritoriale, deplasări, schimb de personal tehnic, dar și la nivelul agențiilor de dezvoltare care au printre priorități transferul de cunoștințe către agențiile și autoritățile din R. Moldova. „Avem în vedere pregătirea specialiștilor, angajații care vor scrie proiecte în R. Moldova să fie sub îndrumarea unor experți care au atras fonduri europene. Chiar și europarlamentarii prezenți la această reuniune au spus că trebuie să facem pași corecți și siguri, cu tenacitate și expertiză, astfel încât să avem rezultate remarcabile în atragerea fondurilor.”
