Ministrul mediului, Valeriu Munteanu, a efectuat sâmbătă, 10 octombrie, o deplasare în localitatea Criva, r-nul Briceni, pentru a se documenta la faţa locului cu privire la posibilitatea reabilitării şi amenajării peşterii „Emil Racoviţă”. Ulterior, a avut loc o întrevedere cu reprezentanţii autorităţilor locale, specialiştii speologi şi cercetătorii seismologi.
În cadrul vizitei, a fost trecută în revistă întreaga „epopee” a zăcământului de ghips din extremitatea de nord-vest a Republicii Moldova, menţionându-se că aceste rezerve subterane sunt exploatate de compania cu capital străin „Knauf-Ghips”.
În prezent, intrarea în peşteră se află într-o porţiune abandonată a carierei de ghips, fiind situată la o adâncime de 27 m sub cota naturală a terenului şi închisă din motive de securitate. Lipsa unei căi alternative de acces fac imposibilă valorificarea potenţialului turistic al peşterii.
Sistemul carstic „Emil Racoviţă”, îndeosebi reţeaua subterană, pot fi grav afectate de următoarele acţiuni deliberate sau accidentate:
– oprirea pompărilor la cariera de ghips, care ar provoca inundarea galeriilor;
– deschiderea în mod natural sau artificial a unor noi intrări (neprotejate de porţi, ermetice) şi apariţia unei ventilaţii accelerate, ar avea următoarele consecinţe grave în echilibrul ecologic al mediului subteran;
– scăderea accentuată a umidităţii aerului, mari fluctuaţii de temperatură;
– uscarea sedimentelor şi speleotemelor, urmată de dezagregarea primelor şi desprinderea (până la dispariţie) a celorlalte;
– instabilitatea pereţilor pe traseul ventilat (dezagregări, prăbuşiri);
– aport de pulberi şi de microorganisme de la suprafaţă;
– orice amenajare sau valorificare turistică începută înainte de cunoaşterea sau definitivarea următoarelor etape:
a) explorare şi cartare;
b) cercetare;
c) impact al lucrărilor de amenajare sau valorificare.
În subteran, echipa condusă de către ministrul mediului a parcurs câţiva km, trecând atât prin coridoare înguste, cât şi prin caverne cu înălţimi de peste 10 m. Un deosebit interes îl prezintă sălile enorme cu coloane din rocă de peste 2 milioane de ani, lacurile cu apă cristalină, precum şi formaţiunile minerale inedite, inclusiv cristale mari şi rare de selenit, cu nuanţe de chihlimbar. În peşteră se găseşte cel mai mare cristal de ghips din Europa, cu un volum total de peste 3 metri cubi.
În urma acestei experienţe deosebite şi indispensabile, conducerea autorităţii centrale de mediu va depune toate eforturile ca peştera „Emil Racoviţă” să fie inclusă în circuitul turistic internaţional. Există suficientă voinţă şi disponibilitate din partea Ministerului Mediului ca acest monument natural să fie valorificat la veritabilul său potenţial, mai ales că Guvernul României ar putea oferi cca 1 milion de euro pentru lucrările de reabilitare şi amenajare a peşterii.
Diana Munteanu
