Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat, la data de 19 iunie curent, Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) încheiate la 31 decembrie 2023.
La finele anului 2023, patrimoniul gestionat de MIDR, precum și entitățile sale subordonate, în aspectul existenței și componenței materiale a constituit 3,8 mld. lei. Veniturile au constituit 4,4 mld. lei, împrumuturile externe au constituit 3,8 mld lei, iar cheltuielile au însumat 4,7 mld. lei, sursa de finanțare a acestora fiind bugetul de stat.
În cadrul ședinței au fost prezentate principalele observații de audit. Constatările care au stat la baza emiterii opiniei de audit cu rezerve au fost determinate de următoarele:
- Tergiversarea procesului de transmitere a unor bunuri de către MIDR, precum și netransmiterea până la finele anului de gestiune a volumului lucrărilor de reparație capitală a mijloacelor fixe, aflate la balanța altei instituții bugetare a condiționat supraevaluarea informațiilor aferente clădirilor raportate în bilanțul consolidat cu 586,6 mil. lei și a instalațiilor de transmisie cu 212,7 mil. lei, dintre care:
- netransmiterea sediului Parlamentului și a echipamentelor aferente imobilului a condiționat supraevaluarea valorii clădirilor raportate de către MIDR cu 581,5 mil. lei și a instalațiilor de transmisie cu 37 mil. lei;
- Instituția Publică Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală nu a transmis integral către comunitățile beneficiare, investițiile efectuate cu scopul de a îmbunătăți condițiile de activitate a acestora, în sumă totală de 4,5 mil. lei;
- netransmiterea Gazoductului magistral Tocuz-Căinari-Mereni a condiționat supraevaluarea informațiilor aferente instalațiilor de transmisie, raportate în bilanțul consolidat al MIDR, cu 175,1 mil. lei și a sistemului securizat de telecomunicații cu 37 mil. lei.
- Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică nu a reevaluat șase imobile cu suprafața totală de 405,8 m.p. la valoarea inițială înregistrată în evidența contabilă de 188,4 mii lei, pentru care s-a calculat uzura în proporție de 100%, dar care se utilizează în continuare în activitatea operațională și produc beneficii economice entității publice. Menținerea acestor bunuri în evidența contabilă cu valoarea de bilanț ”0” este cauzată și de lipsa în politicile contabile a unor reglementări interne ce țin de reevaluarea mijloacelor fixe;
- MIDR nu a înregistrat în evidența contabilă bunurile proprietate de stat gestionate economic de către instituțiile publice la autogestiune. Din această cauză, valoarea investițiilor, raportată în bilanțul consolidat al MIDR la finele anului 2023, a fost subevaluată cu cca 46,5 mil. lei.
Auditul public extern a atras atenția la faptul că, drumurile naționale și suprafețele de teren, proprietate publică a statului, aferente acestora, în valoare totală de 22,9 mld. lei, sunt reflectate doar în evidența contabilă a Întreprinderii de stat „Administrația de Stat a Drumurilor”, dar nu și în evidența contabilă a MIDR sau a Agenției Proprietății Publice în calitate de fondator. Din această cauză, valoarea drumurilor publice nu se reflectă în bilanțul contabil al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat.
De asemenea, auditul a menționat că, nici infrastructura căilor ferate și terenurile ocupate de acestea, precum și alte obiective de infrastructură tehnico-edilitară și terenurile aferente acestora, care nu aparțin unităților administrativ-teritoriale sau persoanelor juridice de drept privat, în valoare de cca 4,1 mld. lei, nu sunt înregistrate în evidența contabilă a MIDR sau a Agenției Proprietății Publice în calitate de fondator a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, dat fiind că inventarierea și delimitarea proprietății publice gestionate de întreprindere nu a fost finalizată până în prezent.
Totodată, Curtea de Conturi atestă că, potrivit Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale, pentru inițierea proiectului de reabilitare a terasamentului liniei de cale ferată de la km 74 Cahul – Giurgiulești (s. Văleni), prin derogare de la prevederile legale au fost redistribuite alocații în sumă de 60 mil. lei de la Programul drumurilor către Programul dezvoltarea transportului feroviar. Deși MIDR a transferat fondurile pentru realizarea investițiilor capitale, acestea nu au fost utilizate conform destinației și au fost investite în valori mobiliare de stat. Astfel, terasamentul liniei de cale ferată nu a fost reabilitat conform Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale.
Curtea de Conturi a relatat și despre principalele observații ale auditului, care deși nu au influențat opinia de audit, reprezintă informații importante, deoarece nesoluționarea lor pot condiționa riscuri sporite de denaturare și impact negativ în perioadele ulterioare de raportare:
- clasificarea eronată a alocațiilor bugetare transferate pentru organizarea și funcționarea Agențiilor de Dezvoltare Regională și Oficiului Național de Dezvoltare Regională Locală, a condiționat subevaluarea granturilor curente acordate instituțiilor publice la autogestiune cu suma totală de 38,7 mil. lei;
- ținerea neuniformă a evidenței contabile a standardelor și normativelor în domeniul construcției a condus la raportarea acestor active în valoare totală de 47,5 mil. lei atât în conturile bilanțiere cât și în conturile extrabilanțiere;
- Autoritatea Aeronautică Civilă nu a inițiat procedura de transmitere a terenurilor proprietate publică de stat către Agenția Proprietății Publice, ceea ce a condiționat supraevaluarea terenurilor raportate în bilanțul consolidat al MIDR cu 17,6 mil. lei;
- MIDR nu a transmis către Agenția Proprietății Publice, valoarea investițiilor în 62500 acțiuni ordinare ale Societății pe acțiuni „KAMAZ”, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă, ceea ce a generat supraevaluarea acțiunilor și altor forme de participare în capital peste hotare, raportată în bilanțul consolidat, cu 1,4 mil. lei.
În final, Curtea de Conturi a conchis că în scopul înlăturării cauzelor ce au stat la baza denaturărilor și neconformităților expuse în Raportul de audit, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și instituțiilor sale din subordine le-au fost înaintate 11 recomandări, care necesită a fi abordate în perioadele viitoare, pentru a controla mai bine riscurile reziduale de denaturare sau conformitate.
