În anul 2023, venitul autorităților publice locale din taxele locale a constituit MDL 864 milioane, o sumă de 34 de ori mai mică comparativ cu cea încasată de către autoritățile centrale doar din taxa pe valoare adăugată (TVA), care a totalizat MDL 30 miliarde în același an. Cea mai mare parte a cheltuielilor din bugetul local este alocată cheltuielilor de personal (circa 50%), urmate de cheltuielile pentru bunuri și servicii (20%). Totodată, ponderea mijloacelor fixe constituie circa 15-20% din cheltuielile totale, în timp ce pentru investițiile capitale rămân doar circa 5-10%. Acest fapt are un impact negativ asupra capacității autorităților publice locale de a realiza proiecte mai mari de infrastructură care să accelereze dezvoltarea socio-economică la nivelul comunităților locale.
În acest context, Stanislav Ghilețchi, Director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a elaborat o notă analitică în care analizează cum ar putea identifica autoritățile locale, în cazul unor bugete foarte limitate pentru investiții publice, resurse financiare necesare pentru inițierea unui program de investiții și dacă obligațiunile municipale ar putea deveni o opțiune sustenabilă.
Potrivit autorului, obligațiunile municipale reprezintă un instrument de datorie emis de autoritățile publice locale (de nivelul 1 și 2) pentru a colecta fonduri pentru finanțarea unor proiecte publice. Proiectele de infrastructură sunt cele mai frecvente tipuri de proiecte finanțate prin emisiuni de obligațiuni municipale. Prin emiterea obligațiunilor, autoritățile locale împrumută bani direct de la investitori (bănci, entități comerciale sau populația largă), angajându-se să returneze suma împrumutată, cu o oarecare dobândă, peste o perioadă determinată de timp. Obligațiunile municipale ar permite autorităților locale să acceseze sume mari de capital necesare pentru proiecte sau inițiative de dezvoltare a comunității care necesită investiții semnificative, care nu sunt limitate la ciclul anual bugetar.
Un exemplu în acest sens este experiența primăriei orașului Sîngera, care în 2021, a fost printre primele autorități publice locale din Moldova care a decis să emită obligațiuni municipale în scopul dezvoltării unui proiect de infrastructură locală. Era vorba despre construcția unui apeduct în cartierul nou, de care ar urma să beneficieze circa 300 de gospodării.
Pentru a finanța acest proiect, primăria orașului Sîngera a emis obligațiuni municipale de două clase diferite, în funcție de termenul de circulație: obligațiuni de clasa I (cu termen de circulație de 2 ani) în valoare de 2 milioane lei și obligațiuni de clasa II (cu termen de circulație de 3 ani) în valoare de 2,5 milioane lei. Aceste obligațiuni au fost plasate concomitent, și au fost subscrise în proporție de 100% înainte de expirarea perioadei de subscriere.
Implementarea proiectului de infrastructură locală în Sîngera a fost bine-gândit atât din perspectivă economică cât și din perspectivă socială. În mod normal, costurile de conectare la un sistem centralizat de apeduct și canalizare pentru fiecare gospodărie pot ajunge până la 20,000 lei. Totuși, în procesul de construcție a rețelelor, primăria orașului a pregătit toate elementele necesare pentru racordare, permițând gospodăriilor să se racordeze pentru un tarif variabil între 7,000 și 12,000 lei, în funcție de momentul racordării. Odată ce toate 300 de gospodării vor fi racordate la rețea, economiile totale pentru cetățeni se vor ridica la circa 3 milioane lei.
„În general, reieșind din modul în care se garantează obligațiunile municipale, riscul de faliment al acestor instrumente este foarte scăzut, ceea ce inevitabil crește atractivitatea lor. Riscul de faliment se referă la probabilitatea ca autoritatea locală să nu fie capabilă să își îndeplinească obligațiile financiare, inclusiv plata dobânzilor și rambursarea principalului la scadență. Acest risc influențează rata dobânzii pe care emitentul trebuie să o ofere pentru a atrage investitori. Cu cât riscul de faliment este mai mare, cu atât rata dobânzii pe care o autoritate locală trebuie să o plătească va fi mai mare, pentru a compensa investitorii pentru riscul asumat”, este de părere Stanislav Ghilețchi.
Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:
- Promovarea obligațiunilor municipale ca și instrument de finanțare pentru autoritățile publice locale.Autoritățile centrale ar putea intensifica campaniile de informare, astfel încât autoritățile locale să cunoască mai bine care sunt avantajele acestui instrument financiar, dar și care sunt etapele de emitere a obligațiunilor municipale.
- Oferirea de asistență tehnică din partea Ministerului Finanțelor pentru autoritățile care sunt la prima emisiune de obligațiuni.
- Implementarea unui proces riguros de analiză și evaluare a potențialelor proiecte de investiții publice. Atât la nivel central, cât și la nivel local trebuie să existe un mecanism bine pus la punct cu privire la evaluarea proiectelor. Acest tip de analiză trebuie efectuat în mod sistematic pentru a crește șansele selectării și finanțării proiectelor cu adevărat necesare pentru comunitatea locală, dar și dezvoltarea economică.
- Crearea unui fond național care să sprijine emisiunile de obligațiuni municipale. Acest fond ar putea să garanteze parțial emisiunile sau să ofere o facilitate de răscumpărare anticipată a obligațiunilor.
