Biroul Naţional de Statistică informează, că implicarea populaţiei în activităţile voluntare este un fenomen răspândit în Republica Moldova. Conform datelor rezultate din cercetare, în aprilie curent 1264,5 mii persoane, sau 42 la sută din totalul populaţiei de 15 ani şi peste, au ajutat persoane din alte familii sau au lucrat fără plată în folosul comunităţii. În totalul voluntarilor 57 la sută o constituie femeile şi 62 la sută – persoanele din mediul rural.
Activităţile voluntare într-o proporţie mai mare sunt răspândite în rândul femeilor (44,7% din totalul femeilor de 15 anişi peste) faţă de bărbaţi (39,4% din totalul bărbaţilor de 15 ani şi peste) şi printre locuitorii din mediul rural (47%) faţă de cei din mediul urban (36% totalul persoanelor de 15 ani şi peste). În totalul persoanelor în vârstă de muncă atât printre femei, cât şi printre bărbaţi, ponderi net superioare le au voluntarii din mediul rural. (Figura 1 de mai jos şi Tabelul 1 din Anexe).
Figura 1. Ponderea voluntarilor în totalul populaţiei de 15 ani şi peste pe sexe şi medii, procente
În distribuţia după grupe de vârstă, cele mai mari ponderi în totalul voluntarilor le au bărbaţii în vârstă de 25-34 ani şi femeile de 55-64 ani (respectiv, câte 21%). În majoritatea grupelor de vârstă predomină femeile, cu ponderi cuprinse între 52-69% în mediile urban şi rural. Excepţie o formează grupa de vârstă 25-34 ani din mediul rural, unde predomină bărbaţii cu 54% (Tabelul 2 din Anexe).
În repartizarea după nivelul de instruire, în rândul femeilor voluntare predomină cele cu studii gimnaziale (27%) urmate de cele cu studii liceale, medii generale (24%). În rândul bărbaţilor predomină cei cu studii secundar profesionale (29%) urmaţi de cei cu studii gimnaziale (26%). În cadrul fiecărui nivel de instruire, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, ponderile femeilor sunt net superioare (55-69%), cu excepţia studiilor secundar profesionale, unde predomină bărbaţii (54% în urban şi 67% în rural). (Tabelul 3 din Anexe).
În raport cu statutul principal/situaţia economică, voluntarii se distribuie după cum urmează: 53,4% erau ocupaţi, adică aveau un loc de muncă, 3,8% – erau şomeri, şi restul – 42,7% erau economic inactivi. Persoanele în afara forţei de muncă predomină în rândul tinerilor (15-24 ani) şi a celor de vârstă înaintată (65 ani şi peste). În restul grupelor de vârstă cota parte principală o deţin persoanele ocupate. Șomerii deţin ponderi relativ mai ridicate în mediul urban în grupa de vârstă 25-34 ani (17,2%), şi la bărbaţii în grupele de vârstă 25-34 ani şi 35-44 ani (respectiv, câte 10%). (Tabelul 4 din Anexe).
În structura voluntarilor care lucrează după statutul profesional, cota principală revine salariaţilor (54%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (42%). La femei se înregistrează o diferenţă mai pronunţată între aceste categorii (60% – salariaţi, şi 35% – lucrători pe cont propriu), în comparaţie cu bărbaţii (47% – salariaţi, şi 50% – lucrători pe cont propriu), unde nu sunt înregistrate diferenţe notabile. La ambele sexe, salariaţii predomină în mediul urban. Lucrătorii pe cont propriu formează majoritatea printre bărbaţii din mediul rural. În cazul femeilor, în mediul rural cotele se distribuie în egală măsură între salariaţi şi lucrătorii pe cont propriu. (Tabelul 5 din Anexe).
Distribuţia voluntarilor care lucrează după activitatea economică a locului de muncă relevă faptul, că majoritatea acestora sunt ocupaţi în activităţi agricole (46% per total, inclusiv 54% la bărbaţi şi 40% la femei). În mediul rural, evident, acești indicatori înregistrează valori mult mai mari. O altă activitate economică, importanţă în special în cazul femeilor, este administraţia publică şi asigurare socială obligatorie (25% din totalul femeilor-voluntare). În mediul urban, un sfert din totalul voluntarilor (valabil pentru ambele sexe) lucrează în activităţile de comerţ, hoteluri şi restaurante.
Diana Munteanu
