În Republica Moldova se conturează o tendință de scădere a prezenței cetățenilor la vot. La alegerile locale generale, participarea cetățenilor la vot este mai slabă decât la alegerile naționale: prezidențiale s-au parlamentare. Tinerii care sunt în ziua alegerilor acasă devin din ce în ce mai absenți în alegeri. Pe 5 noiembrie, din 100 de tineri care au fost în țară, 60 au considerat că trebuie să stea acasă. Sunt date prezentate de către Veaceslav Ioniță, vineri, 10 noiembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță spune că au mers să voteze duminică, 5 noiembrie 2023, la alegerile locale generale, 1 milion și aproape 148 de mii de moldoveni, care este cel mai mic număr de alegători pe care Republica Moldova l-a avut vreodată la alegerile pe care le-a organizat la nivel național. Dar, trebuie de ținut cont și de faptul că numărul populației Republicii Moldova scade. „Conform estimărilor mele, la 5 noiembrie, în țară se aflau 1 milion 970 de mii de alegători, cu 800 de mii mai puțini decât sunt pe listele electorale. Prezența la vot a fost de 58,3%. Dacă luăm după prezența la vot și după oamenii din țară, am avut acum cea mai proastă prezență la alegeri. O astfel de situație a fost în 2007, când s-au prezentat 51,7% de alegători”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că tinerii aflați în țară la 5 noiembrie în țară au avut cea mai slabă prezență la vot din toată istoria participării tinerilor în alegeri. Doar 37,2%. „Între timp au mai plecat peste hotare, iar în prezent numărul lor este mai mic. Chiar și așa, ar fi trebuit să fie prezența lor la vot de 39%. În timp ce vârstnicii merg la vot în proporție de 80%, tinerii sunt 37,2%. Aceasta trebuie să trezească îngrijorare la toată clasa politică”, susține expertul.
Femeile au avut o rată de participare de 59,5%, iar bărbați – 56,1%, a declarat economistul Populația proeuropeană, care votează partidele de dreapta, partidele proeuropene, a avut cea mai bună prezență la urne. Populația din centrul țării a participat în proporție de 64,6%. Municipiul Chișinău a avut cea mai slabă prezență – 50,8%. La nord prezența la urne a fost de 57,8%, la sud 61,1%, iar în UTA Găgăuză – 58,9%. „ Primele 10 raioane cu cea mai bună prezență la vot la alegerile de duminică sunt: Nisporeni – 72,2%; Orhei – 69,6%; Telenești – 69,2%; Basarabească – 67,3%; Ialoveni – 67,2%; Șoldănești – 66,8%; Cantemir – 66,4%; Cimișlia – 66%; Dubăsari – 65,6%; Hâncești – 65,1%. Primele 10 raioane cu cea mai slabă prezență la vot sunt: municipiul Chișinău – 50,8%; municipiul Bălți – 53,7%; Sângerei – 55,2%; Ocnița – 55,4%; Drochia – 55,8%; Căușeni – 56,6%; Briceni – 57%; Râșcani – 57,1%; Ungheni – 57,9%; Anenii Noi – 58%”, a declarat economistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PSRM a fost prezent în toate cele 35 de regiuni administrative ale Republicii Moldova; urmat de PAS care a participat în aceste alegeri în 34 de regiuni. PSDE și PCRM au candidat în 32 de regiuni, PLDM în 31, PDCM în 29, PR în 25; PDA în 20 etc.. Astfel, ca rezultat, la nivel național, votul politic dar pentru PAS este de 29,1%; pentru PSRM – 18,2%; pentru MAN – 8,1%; PSDE – 6,3%; PCRM – 4,6%; PDCM – 4,4%; iar pentru PN – 3,6% etc.. În municipiul Chișinău, votul politici dat pentru MAN este de 33,1%; pentru PAS de 32,9%; PSRM – 9,6%; PCRM – 4,5% etc.. „MAN este puternic în municipiul Chișinău și lipsă în restul țării, PSDE este lipsa în Chișinău și prezent pe țară. Aceste două partide, MAN și PSDE, dacă ar fi împreună ar fi o forță care ar lua 15%. Logica politică și statistica electorală sugerează că MAN și PSDE au doar de câștigat dacă fuzionează”, a spus Veaceslav Ioniță.
Analistul economic declară că în regiunea de nord PSRM a luat 30,6% din voturile alegătorilor; PAS – 20,2%; Partidul Nostru (PN) – 9,9%; PSDE – 6,3%; PCRM – 5,5%; PDCM – 5,4% etc.. În regiunea de centru, PAS detașat ocupă primul loc cu 35,4%; PSRM – 12,8%; PSDE – 10%; PDCM – 6,7%; PLDM – 5.4%. În regiunea de sud, PAS – 30,5%; PSRM – 18,4%; PSDE – 8,6%; Partidul Renaștere (PR) – 5,6%; PPDA – 5,4%. În UTA Găgăuzia: PSRM – 33,4%; PR – 32,4%; Partidul Bugeacului – 17,1%; PN – 5,1%.
„PAS cel mai bine stă în raionul Strășeni – 47,9%; Ialoveni – 45,4%; Călărași – 44,1%; Criuleni – 41,1%; Telenești – 37,9%; Cimișlia – 37,3%. Este un partid proeuropean, iar cea mai bună prezență o are în centru Republicii Moldova, care este și cea mai proeuropeană regiune din Republica Moldova. Raioanele care nu susțin PAS sunt: Taraclia, municpiul Bălți, municipiul Edineț, raioanele Onița și Fălești”, a declarat analistul economic.
Cei mai mulți dintre moldoveni care sunt PSRM, afirmă expertul, sunt la Dondușeni – 55,2%; Ocnița – 50,9%; Briceni – 45,3%; Soroca – 44,1%; Râșcani – 37,6%. La polul opus, raioanele care nu sunt pentru PSRM, sunt: Orhei, Telenești, Ialoveni, Nisporeni și Cimișlia. PSDE cel mai bine stă la Șoldănești – 28,7%; Nisporeni – 27,3%; Hâncești – 23,4%; Fălești – 18,4%; Cimișlia – 16,4%. Mai puțini susținători are în municipiile Bălți, Chișinău, Orhei și raioanele Rezina și Dondușeni.
