Un cluster pentru promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România; și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina), va fi creat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre”. Prima ședință de constituire a clusterului Cahul-Galați-Reni a avut loc la Cahul, joi, 6 aprilie. La activitate au participat experții proiectului, reprezentanți ai administrației publice locale și prestatori de servicii turistice din regiune. Aceștia au fost informați despre avantajele formării clusterului turistic.
Crearea clusterului are ca scop consolidarea capacităților furnizorilor de servicii turistice, a autorităților locale și regionale din Cahul, Reni, Galați, dar și dezvoltarea turismului transfrontalier și verde, prin promovarea cooperării și a schimbului de bune practici. Clusterul, în cadrul activității sale, va promova potenţialul turistic al regiunii, inclusiv turismul verde; va organiza evenimente de promovare a furnizorilor de servicii turistice care sunt parte a clusterului; va elabora materiale promoționale și va dezvoltas rute turistice suplimentare în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre.
Totodată, clusterul va contribui la promovarea cooperării cu clusterele turistice din alte regiuni și țări, la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, la creșterea schimbului de informații și bune practici între membrii săi, la extinderea geografică a clusterului prin atragerea de noi membri, la organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea abilităților furnizorilor de servicii turistice, dar și la dezvoltarea politicilor regionale privind dezvoltarea turismului transfrontalier și verde.
Prezent la ședința de constituire a Clusterului turistic, Nicolae Dunas, președintele raionului Cahul, a declarat că: „Munca dumneavoastră în cadrul acestui proiect face ca cetățeanul să vadă un lucru realizat frumos în zona lui. Să simtă că el locuiește aici în partea de sud a țării noastre și respectiv în țările vecine. Avem prietenia care lasă momente frumoase, evenimente conturate clar, care îi ajută pe cetățenii noștri să dorească să rămână acasă”.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, liderul proiectului, a menționat: „Cel mai de preț este interacțiunea între agenții economici de la Cahul, Reni și Galați, o legătură care s-a construit în timp, cu mult efort. Ne dorim ca această regiune transfrontalieră, care are un potențial turistic inedit, să fie valorificată, astfel încât să aibă de câștigat toată lumea”.
Sergiu Rența, coordonatorul proiectului din partea Consiliului raional Cahul, a declarat: „Așteptările mele de la acest cluster, care va fi creat, sunt ca cetățenii din regiunea noastră să beneficieze de turism verde, ecologic, care să ne unească și să ne ajute să devenim mai buni”.
Cristian Munteniță, coordonator de proiect din partea Universității „Dunărea de Jos” din Galați, a afirmat: „Ne bucurăm că punem astăzi, cu ocazia acestei întâlniri, bazele acestui cluster, care reprezintă un rezultat al proiectului. Pentru început trebuie să ne dăm seama ce înseamnă un cluster, ce implică el și să-l formăm, un cluster care să rămână un rezultat palpabil al proiectului, care să aibă la rândul său rezultate, care să va unească și pe voi, agenții economici din cele trei țări”.
Oxana Efimenco, secretar al Primăriei Reni, Ucraina, a specificat: „Atunci când am depus aplicația la acest proiect, am avut unele așteptări pentru Ucraina, astăzi suntem nevoiți să ne adaptăm la situația impusă război, la care a trebuit să se adapteze întreaga societate ucraineană. Însă, pentru că situația puțin s-a mai stabilizat, și pentru că suntem poziționați geografic favorabil, existența unui cluster în domeniul turismului verde este foarte importantă, ceea ce deschide anumite oportunități pentru noi, ne va permite să dezvoltăm regiunea, să creăm locuri de muncă și să atragem turiștii”.
Afanasie Prepelița, expert în marketingul turistic al proiectului, a arătat că: „Clusterul este o concentrare geografică de instituții, aflate în interconexiune într-un domeniu. Entitățile care fac parte dintr-un cluster concurează și cooperează între ele pentru a avea un beneficiu. Un cluster turistic mobilizează agenții economici pentru a crea, promova și valorifica un anumit produs dintr-o regiune. Clusterul turistic transfrontalier urmează să stimuleze dezvoltarea turismului verde de la frontieră, să crească calitatea serviciilor turistice și a numărului de turiști în regiune. Clusterul turistic este privit ca un model de dezvoltare regională, națională și internațională, și una dintre cele mai bune modalități de a crea destinații turistice atractive. Prin intermediul clusterului turistic se pun în valoare elementele turistice ale unui teritoriu”.
Mihai Țurcanu, membru al echipei de implementare a proiectului, a menționat: „Populația regiunii dunărene Cahul-Reni-Galați este numeroasă, se ridică la aproape 800 de mii de locuitori, iar cea mai mare parte se află în județul Galați. Un avantaj pentru dezvoltarea turismului verde sunt schimbările care se produc în regiune. Gradul de urbanizare este relativ redus și reprezintă o oportunitate de dezvoltare a turismului rural. Speranța de viață este relativ înaltă. Este remarcată disponibilitatea și dezvoltarea unui potențial relativ divers și bogat de resurse naturale, de sol, agroclimatice; dar și existența rezervațiilor cunoscute, a monumentelor naturii și a atracțiilor turistice cu potențial istoric și arhiologic. Este vorba și de poziționare favorabilă cu acces la Dunăre și mare, de potențialul ridical al persoanelor adulte, apte de muncă, apte de a dezvolta ramura turismului verde sau rural”.
Veaceslav Ioniță, expert în dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului, a declarat: „Uitându-se la experiența pe care au avut-o alte țări, Republica Moldova de câțiva ani depune eforturi pentru a crea clustere. Tot ce este necesar este să știm ce beneficii putem avea. Știu că există partea aceasta de concurență între oamenii de afaceri, dar există un lucru care îi unește. În relația cu statul aveți toți aceeași problemă. Haideți să lucrăm împreună, că sună mult mai puternic, și vocea voastră va fi cu mult mai puternică, dacă veți reuși să mergeți la guvern împreună, să aveți o singură voce, să cereți mai mulți bani pentru dezvoltarea turismului rural. Această formă de turism prinde la moment cel mai bine în Republica Moldova”.
Lucia Căpățînă, expert principal în turism al proiectului, a afirmat: „Oricine poate face parte dintr-un cluster turistic, de la persoană fizică, comunitate, primărie, grupuri de acțiune locală, asociațiile de băștinași etc. Clusterul este văzut ca un factor stimulator al progresului de dezvoltare, de atragere a investițiilor. Clusterul este cel care unește persoane fizice și juridice, cu interese diferite, dar care au un scop comun. Nu este obligatoriu să fie doar din domeniul turismului, dar domenii mai conexe, mai apropiate. Un alt avanataj care se integrează aici este creşterea calităţii vieţii”.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, afirmat în încheirea ședinței: „Ceea ce vrem noi să facem, constituirea acestui cluster, va fi în beneficiul agenților economici care vor să se dezvolte mai intens. Agenții economici pot fi membri în două sau mai multe clustere, nu văd o problemă de ce un agent economic din alt raion să nu fie parte a clusterului. Este importantă cooperarea dintre Consiliul raional Cahul, Universitatea din Galați, Consiliul județean Galați și Comunitatea teritorială Reni. Avem pregătite un șir de materiale informative care vor fi în interesul clusterului respectiv. Țintim să creăm un mecanism economic, care să fie în beneficiul tuturor”.
Mihai Malana, agent economic din Galați: „Sunt membru al unui cluster din Brăila. În România există o legislație care gentionează activitatea clusterelor. Acestea pot primi finanțare și sprijin, inclusiv din partea Guvernului. Aici înțeleg că va fi nevoie de a forma o asociație obștească , altfel îi va fi greu să existe. Mi-aș dori să fac parte și eu din acest cluster”.
Clusterul va fi o structură de tip asociativ cu organ de conducere, statut și va include furnizorii de servicii turistice din cele 3 regiuni. Membrii clusterului se vor întâlni regulat. Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul unui site, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră. APL-urile din cele 3 raioane vor contribui la sustenabilitatea instituțională prin sprijinirea activităților, promovarea clusterului și a abordării care favorizează toți actorii implicați.
În cadrul proiectului, a fost realizat un ghid practic pentru prestatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în turismul verde, a fost creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, o broșură informativă pentru turiști. Urmează să fie elaborat și un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate șase instruiri, două vizite de studiu, mese rotunde și ateliere de lucru în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. Vor fi organizate și două festivaluri în perioada mai – iunie 2023 și realizate podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.
Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România).
Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.
