Conform lui Jonathan F. Day, profesor în entomologie la Universitatea din Florida, muşcăturile de ţânţari se produc în momentul în care o femelă ţânţar găseşte la suprafaţa pielii un vas capilar, care asigură fluxul sângelui în vene şi artere.
Cu fiecare încercare de a găsi un vas capilar, ţânţarul lasă salivă, care conţine o proteină, în zona inspectată. Corpul nostru va detecta saliva ca fiind o substanţă străină, şi astfel va alerta sistemul imunitar, care va răspunde prin inflamarea şi înroşirea zonei respective, declară profesorul Jonathan Day, pentru „Huffington Post”.
Cele mai multe muşcături de ţânţari sunt inofensive şi se vor vindeca de la sine. Totuşi, ţânţarii pot provoca şi reacţii alergice sau pot transporta diferite boli.
Ţânţarul îşi foloseşte trompa pentru a străpunge epiderma şi pentru a ajunge la un vas de sânge. Saliva ţânţarilor conţine o substanţă anticoagulantă, ceea ce împiedică sângele să se solidifice astfel încât insecta să se poată hrăni, scrie Adevărul citat de realitatea.net.
Motivul pentru care avem tendinţa de a ne scărpina, în locul în care am fost muşcaţi de ţânţari, se datorează histaminei, substanţă pe care sistemul nostru imunitar o eliberează pentru a se apăra de substanţele străine pe care le-a detectat. Histamina provoacă dilatarea vaselor de sânge din jurul muşcăturii, ceea ce duce la umflarea ţesutului.
