Valentina Strungaru a lucrat o viaţă întreagă în calitate de contabil, dar din 2007 gospodăria agricolă pe care a înfiinţat-o este principala sa grijă şi ocupaţie. Deşi nu ştia prea multe despre cultivarea roşiilor, a castraveţilor şi a ridichii, producătoarea spune că a învăţat uşor secretele agriculturii. Acum legumele cultivate de Valentina sunt cele mai căutate în pieţele din Ungheni şi Bălţi. Producătoarea afirmă că şi-ar dori să-şi extindă gospodăria, însă piaţa de desfacere din Republica Moldova este prea mică.
Valentina şi alte 14 producătoare din Moldova, au vizitat mai multe asociaţii agricole şi ferme din România. Antreprenoarele au ajuns şi în cel mai mare bazin legumicol din judeţul Galaţi.
Producătorii din Republica Moldova nu se prea grăbesc să planteze culturi aromatice. Colegii lor din România sunt mai îndrăzneţi la acest capitol. Unele plantaţii de coriandru se întind pe o distanţă de 40 de hectare.
„Este o cultură delicată şi mai ales aducătoare de bani, dar mai ales este rezistentă la secetă, cu rădăcini pivotante. Indiferent de condiţiile termice, producţia este constantă”, afirmă Gheorghe Lămureanu, producător din România.
„Am rămas fascinată de tot ce am văzut. Mi-a venit şi mie ideea aceasta ca să mă ocup cu culturile aromatice. Sunt foarte productive şi bănoase”, spune Nadejda Frumusachi, producător din Moldova.
Ca şi producătorii individuali din Moldova, cei din România îşi vând legumele la piaţă, indiferent de condiţiile climaterice şi de anotimp. „O ducem în piaţă. Toată lumea acum caută produse bio şi cât mai naturale de la producători. Ne chinuim puţin. Nu avem o seră încălzită da vrem să ne facem”, povestește Ana Bolocan, producător particular din România.
Fermierii din România spun că agricultorii din Republica Moldova ar avea mai mult succes dacă s-ar asocia pe plan intern.
