Motivarea personalului pentru acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19 a fost însoțită de carențe și iregularități. Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 17 februarie curent, a examinat Raportul auditului conformității asupra realizării măsurilor de motivare și susținere financiară a personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției COVID-19 și a măsurilor de supraveghere și monitorizare a persoanelor aflate în carantină, transmite PROVINCIAL.
Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea conformității asupra utilizării resurselor financiare alocate pentru motivarea și susținerea personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției COVID-19 și a realizării măsurilor de supraveghere epidemiologică în perioada anilor 2020-2021.
Pentru a face față provocărilor din sistemul medical cauzate de pandemie, Parlamentul, Guvernul, autoritățile publice centrale de specialitate au adoptat un șir de măsuri sistemice, inclusiv motivarea și susținerea financiară a personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției COVID-19, care au determinat alocarea mijloacelor financiare publice semnificative.
În aceste scopuri, pe parcursul anilor 2020-2021, au fost alocate mijloace financiare considerabile, după cum urmează:
peste 708 milioane lei pentru motivarea personalului implicat în realizarea indicatorului de performanță profesională „Acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19;
circa 7,5 milioane lei la acordarea sporurilor la salariu de compensare pentru prestarea muncii în condiții de risc sporit pentru sănătate;
peste 331milioane lei pentru acordarea indemnizației unice de 16 mii lei;
7 milioane lei pentru achitarea indemnizației unice de 100 mii lei.
Aria de audit a fost stabilită, reieșind din atribuțiile și responsabilitățile entităților, semnificația cantitativă a mijloacelor publice alocate pentru stimularea personalului implicat în prevenirea, controlul și tratamentul infecției COVID-19, și a cuprins 39 de entități publici.
Cu referire la procesul complex de stimulare a personalului medical antrenat în acordarea nemijlocită a serviciilor de asistență medicală cetățenilor infectați cu COVID-19, se denotă că potrivit criteriilor acesta include 3 etape principale:
desemnarea personalului implicat, prin ordinul conducătorului;
evaluarea performanțelor cu înaintarea propunerilor de stimulare;
acordarea suplimentelor prin ordinul conducătorului.
În aceste scopuri Ministerul Sănătății (MS), în luna mai 2020 a aprobat mărimile suplimentelor la salariu de funcție a personalului implicat în acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19, cu stabilirea responsabilității personale a conducătorilor instituțiilor medicale.
Managerii unor instituții medicale, nu au asigurat în totalitate desemnarea prin ordine a personalului antrenat nemijlocit în tratamentul pacienților infectați cu COVID-19, ceea ce a determinat raportarea necorespunzătoare, solicitarea și alocarea de mijloace financiare din Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în sumă de 12,8 milioane lei.
La fel, auditul a stabilit că, din 8 instituții medico-sanitare publice spitalicești și prespitalicești auditate, spitalele raionale din Florești, Cahul, Anenii Noi și Orhei nu au actualizat ordinele de desemnare a personalului implicat.
Procesul de evaluare a indicatorului de performanță profesională și a sporului de compensare pentru munca în condiții de risc sporit pentru sănătate, la unele instituții a fost netransparent, ceea ce a permis acordarea neregulamentară a mijloacelor financiare în sumă de 21,6 milioane lei.
Auditul a stabilit că evaluarea performanțelor profesionale în cadrul entităților auditate a avut un caracter general. Totodată, s-a constatat că, spitalele din raioanele Strășeni și Florești, pentru perioada auditată, nu au evaluat și nu au consemnat în procesele-verbale ale comisiilor de evaluare, indicatorii de performanță profesională pentru acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19, astfel fiind admise cheltuieli neregulamentare în sumă de 6,5 milioane lei.
În același timp, spitalele raionale din Anenii Noi și Orhei au evaluat performanțele angajaților implicați în tratamentul pacienților cu COVID-19, însă nu au evaluat unii angajați care au beneficiat de suplimente la salariu pentru acordarea asistenței medicale, în sumă de 115 mii lei.
Iar spitalul raional Cahul, deși în luna aprilie 2020 a evaluat performanțele angajaților implicați în tratamentul pacienților cu COVID-19, în perioada mai 2020 – mai 2021 nu a asigurat evaluarea angajaților implicați în acest proces. Astfel, în această perioadă a fost achitat indicatorul de performanță profesională fără evaluarea acestuia în sumă de 15 milioane lei.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a stabilit și a achitat un spor lunar de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în sumă de 2,8 milioane lei, și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în sumă de 4,7 milioane lei, în lipsa reglementărilor interne de evaluare a aportului și profesionalismului fiecărui angajat.
În context se relevă că, din datele evaluate, lunar, conducătorii subdiviziunilor ANSP, conform demersului, solicitau acordarea sporului la salariu, cu indicarea mărimii procentuale pentru fiecare angajat individual, astfel solicitând acordarea a 956 de sporuri la salariu, fiind aprobate de ANSP – 837 de sporuri. Respectiv, în 119 cazuri acestea nu au fost aprobate, iar în 8 cazuri a fost aprobat sporul la salariu fără a fi solicitate de către conducătorii subdiviziunilor. Totodată, în 216 cazuri, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a diminuat mărimea sporului la salariu, comparativ cu cel solicitat de către conducătorii subdiviziunilor, iar în alte 33 cazuri a majorat mărimea sporului, comparativ cu cel solicitat.
Aceste circumstanțe indică la necesitatea reglementării interne a procesului de evaluare, ceea ce ar asigura transparența, echitatea și documentarea conformă a utilizării mijloacelor publice.
Auditarea conformității procesului de motivare a personalului pentru acordarea asistenței medicale spitalicești pacienților infectați cu COVID-19, a identificat în cadrul a 2 instituții indici de fraudă și deturnarea de fonduri în sumă de circa 562 mii lei, determinați de insuficiența acțiunilor de control intern, precum și de ne documentarea regulamentară a calculării și achitării mijloacelor publice.
Cu referire la obiectivul privind acordarea indemnizațiilor unice de 16 mii lei, se denotă că au fost alocate mijloace financiare publice în sumă de peste 331 milioane lei, dintre care: 284 milioane lei pentru angajații instituțiilor medico-sanitare publice, 42 milioane lei pentru angajații altor autorități/instituții bugetare și 4 milioane lei angajaților din subdiviziunile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării și Administrației Naționale a Penitenciarilor.
Autoritățile publice centrale (APC) au solicitat și au primit indemnizații de 16 mii lei pentru personalul nemedical, în sumă de 26,8 milioane lei.
Totodată, se constată că unele autorități sau instituții au solicitat și au primit indemnizații în sumă de până la 15,7 milioane lei, în timp ce alte instituții publice nu au solicitat și nu le-au fost acordate astfel de plăți.
De asemenea, se denotă că autoritățile publice locale (APL) au solicitat și au primit indemnizații de 16 mii lei pentru personalul nemedical în sumă de peste 15 milioane lei. Totodată, se constată că unele APL au solicitat și au primit indemnizații în sumă de până la 2,8 milioane lei, în timp ce altele nu au solicitat și nu au beneficiat de astfel de plăți, precum, Consiliile raionale Călărași, Dondușeni, Hâncești și Ocnița.
Pe parcursul anului 2020, au fost achitate peste 2600 de indemnizații angajaților non medicali din cadrul APC și APL, în sumă de peste 42 milioane lei, ceea ce constituie 13% din totalul acestora.
Totodată, în perioada februarie – decembrie 2021, din lipsa resurselor financiare nu au fost achitate 4694 de indemnizații pentru personalul medical eligibil implicat direct în prevenirea, controlul și tratamentul infecției COVID-19, și care s-a infectat în anul 2020.
Cu referire la obiectivul privind monitorizarea persoanelor aflate în carantină sau autoizolare se denotă că, acest proces a fost realizat de către MAI, de comun cu MS, reieșind din atribuțiile specifice ale acestora.
Desfășurarea activităților de monitorizare de către subdiviziunile MAI a persoanelor, aflate în regim de autoizolare, a fost afectată de insuficiența datelor deținute despre acestea, ceea ce a determinat un nivel redus de verificare a respectării cerințelor aferent acestor regimuri.
În concluzie, auditul denotă că deși, autoritățile publice au stabilit și au reglementat măsuri și activități necesare, pentru care au fost identificate și mobilizate mijloace publice de stimulare și susținere financiară a angajaților implicați în procesul de tratare a persoanelor infectate, precum și a celor implicați în monitorizarea persoanelor aflate în autoizolare sau în carantină, acestea au fost însoțite de ambiguități, iar persoanele responsabile a unor instituții implicate au admis neconformități. Aceste situații au fost cauzate de lipsa de experiență în gestionarea situației pandemice, insuficiența reglementărilor în vigoare, lacunele existente în sistemul de control intern managerial din cadrul unor instituții medicale, executarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, lipsa interconectării a sistemelor informaționale și suprasolicitarea personalului.
Cristina Pendea
