Ludmila Ceaglic este primară la al șaptelea mandat în comuna Calfa, Anenii Noi. Conform recensământului din 2014, în comuna Calfa sunt 1647 locuitori (774 – bărbaţi (48,38%) şi 826– femei (57,62%)). Densitatea populaţiei comunei constituie 0,127 locuitori/km2. Populaţia absentă din comună (mai mult de 1 an) reprezintă circa 550 persoane sau 34 % din numărul total al locuitorilor comunei. Astfel, numărul populaţiei prezente în comună este de circa 970 locuitori. Din totalul populaţiei comunei, 1133 persoane au vârsta aptă de muncă (cca. 70,81%). Pe parcursul anului în jur la 200 persoane sau cca. 12,5% din locuitorii comunei pleacă la munci temporare, preponderent în țările UE și Rusia. Prin urmare, aproximativ jumătate din numărul total de locuitori ai comunei au tendința de a pleca peste hotare pentru a obține venituri. Conform datelor statistice, copiii cu vârsta 0-16 ani constituie 12,31% (197) din numărul total al populaţiei.
17 km despart comuna Calfa de orașul Anenii Noi, 58 de km sunt până la Chișinău. Din componența comunei fac parte 2 localități: Calfa și Calfa Nouă. Cele două localități ale comunei sunt situate în apropiere imediată una de alta, fiind delimitate printr-un hotar vizibil. Suprafața totală a comunei constituie 2119.258 ha.
Pentru prima dată satul Calfa a fost menționat documentar în anul 1711.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” adună creștinii din localitate de sărbătorile religioase. Comuna Calfa este înconjurată de păduri și cariere de piatră care, din lipsa agenților economici, nu sunt valorificate. Pe o suprafață de circa 5 ha este situat un monument paleontologic de interes național, care însă nu este protejat de stat. Îndeletnicirea de bază a populației este agricultura, cu toate acestea, exodul masiv al populației a dus la scăderea interesului pentru acest domeniu care a devenit unul neatractiv.
La 21 septembrie 2016, comuna Calfa a semnat Acordul de parteneriat cu comuna Vâlcelele, Călărași, România.
Datorită primarei Ludmila Ceaglîc, în localitate au fost implementate multiple proiecte care au schimbat aspectul comunei și au îmbunătățit condițiile de trai ale populației. Până a veni la cârma primăriei, ambele localități nu dispuneau de o rețea de gazoduct, iluminat stradal, de condiții minime în gimnaziu, grădiniță nici nu exista. Telefonia fixă era o raritate, iar drumurile comunei arătau ca după război. Oamenii în etate erau ai nimănui.
Primara spune că după destrămarea gospodăriei agricole, APL i-au fost transmise câteva obiective, cu toate acestea, din lipsa resurselor financiare și capacităților umane, a fost foarte complicat să le renoveze și să creeze condițiile care sunt astăzi. Gimnaziul a fost reparat și denumit Visegrad, numele fiind inspirat în rezultatul colaborării cu cele patru țări membre ale Grupului Visegrad: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria. Clădirea gimnaziului a fost reparată în interior și exterior, a fost termoizolată, au fost schimbate geamurile și ușile, dotate sălile de sport și de agreement. Sala de antrenament fizic, de asemenea, a fost dotata cu utilaj în cadrul proiectului CIVITA.
Grădinița a fost creată în fosta clădire a Oficiului de medici, astăzi aceasta fiind o bijuterie a localității, dotată cu mobilier și utilaj performant, obținute în cadrul mai multor proiecte.
În anul 2010 fosta baie sătească a fost readaptată în Centru de Plasament Temporar al Bătrânilor, ceea ce a dus la creșterea încrederii bătrânilor și persoanelor cu dizabilități în ziua de mâine.
O altă realizare a Ludmilei Ceaglîc este construcția Centrului Medicilor de familie și acolo fiind create cele mai bune condiții pentru angajați și persoanele ce frecventează această instituție. „Problema identificării cadrelor există în toate instituțiile create sau renovate, cred că este o durere comună a tuturor primarilor din satele noastre”, susține Ludmila Ceaglîc.
Prin intermediul Biroului de Integrare a fost reparat și edificiul primăriei. „Au urmat o mulțime de proiecte de informare, de schimbare a mentalității, care credem că au adus roade în timp”, susține aleasa locală.
Despre dezvoltarea economică și abilitarea economică a femeilor, Ludmila Ceaglîc afirmă că sunt obiective majore ale administrației publice locale Calfa, care rămâne tot mai puțin numeroasă. „Doar colaborările intercomunitare și internaționale ar duce la schimbarea situației în R. Moldova și în comuna Calfa”, constată aleasa locală.
Alături de alți aleși locali, Ludmila Ceaglîc a stat la baza creării Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), unica organizație care apără interesele colectivităților locale.
Potrivit primarei, Rețeaua Femeilor constituie un bun instrument în consolidare a capacităților aleselor locale. „Personal, m-am ghidat de practici avansate, am preluat experiențe, am acumulat cunoștințe în cadrul atelierelor, am avut și rol de mentoră pentru femeile care pentru prima dată îmbrățișau funcția de primară.”
Ludmila Ceaglîc spune că femeia primară nu se uită niciodată la ceas pentru a vedea dacă s-au scurs orele de muncă, nu este tristă, pentru că trebuie să motiveze, nu este slabă, pentru că trebuie să încurajeze. „Femeia primară este coerentă, perseverentă, iubitoare, oferă căldură și lumină și este devotată idealurilor și comunității.”
Primara de Calfa dorește ca localitatea sa să se dezvolte dinamic și să devină atractivă pentru agenții economici și cetățeni. O altă dorință a Ludmilei Ceaglîc este să devină o istorie de succes, un exemplu cu care să se mândrească copiii și părinții săi, vis care credem că deja a devenit realitate.
sursa: calm.md
