Ieri, 19 decembrie, Poliția de Frontieră și-a prezentat bilanțul activității instituționale pentru anul 2021, fiind specificate în cifre rezultatele pe domeniul de securitate a frontierei de stat și punctată problematica întâmpinată în serviciu, transmite PROVINCIAL.
Aceste aspecte importante au fost discutate în cadrul unei ședințe online, la care au participat ministra Afacerilor Interne Ana Revenco, secretara de stat Jana Costache, echipa managerială a Poliției de Frontieră și șefii de arme din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Conform raportului de bilanț, activitățile instituționale pentru anul precedent, în special procesul de control al trecerii frontierei de stat, au fost influențate într-o mare măsură de situația epidemiologică din țară. În contextul luptei continue cu virusul de tip Covid – 19, ministra Ana Revenco a subliniat necesitatea grijii față de sănătatea proprie și a familiei: „Resursa umană, omul este cea mai importantă valoare, de aceea trebuie să predomine grija pentru sine și pentru cel apropiat. Să se vegheze îndeaproape și să fie luat la control componenta de sănătate a angajaților. Revin cu mesajul de încurajare a vaccinării împotriva Covid-19.”
În pofida faptului că la intrarea în Republica Moldova se mențin în continuare restricții de circulație, numărul de traversări ale călătorilor este în creștere față de anul precedent, cu 50,7 %. Analiza fluxului de persoane pe segmente de frontieră, denotă faptul că în perioada anului 2021, cele mai multe traversări au fost înregistrate pe sectorul de frontieră moldo-român. Totodată, a fost constatată o majorare, cu circa 83%, a numărului de contravenții (28 277 de procese-verbale). Majorarea se datorează creșterii numărului de încălcări ce atentează̆ la sănătatea populației, sănătatea persoanei, la starea sanitar-epidemiologică provocată de COVID-19 și nerespectarea regulilor de autoizolare.
Cu referire la evoluția fenomenului infracțional la frontiera de stat, pe parcursul anului 2021 au fost pornite 1011 cauze penale, ceea ce indică o majorare față de perioada similară a anului precedent, când au fost pornite 624 cauze penale. Întâietate al ilegalităților ocupă falsificarea documentelor – 687 de cauze penale, în comparație cu anul precedent coeficientul indică o creștere de 191,1%.
La fel, pe parcursul anului 2021, polițiștii de frontieră au desfășurat și participat în cadrul a 11 operațiuni/exerciții de frontieră în domeniul combaterii migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.
La subiectul managementul resurselor umane, șeful Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi a ținut să precizeze faptul că 2022 a fost declarat – anul polițiștilor și polițistelor de frontieră, deoarece în acest an Poliția de Frontieră aniversează 30 de ani de existență instituțională. În prezent, sunt lucrători activi 3 323 de angajați – polițiști de frontieră și salariați civili, iar funcții vacante fiind un număr de 425. Completarea rândurilor ale Poliției de Frontieră este una anevoioasă din cauza moratoriului existent.
Cu referință la activitatea de inspecție efectiv, în anului 2021 au fost aplicate 127 sancțiuni disciplinare, iar cauzele care au stat la bază au fost atitudinea neconștiincioasă față de îndatoririle de serviciu; încălcarea normelor de etică și deontologic, stare de ebrietate la serviciu, periclitarea imaginii Poliției de Frontieră exprimată prin comportament neadecvat. „Ca și proceduri de evaluare și gestionare a proceselor pe dimensiunea integritate profesională, anul trecut au fost efectuate mai multe verificări inopinate pentru a afla situația reală în subdiviziunile de frontieră, ca ulterior să se intervină cu recomandări pentru îmbunătățire. Ba mai mult, cred că este pentru prima dată în istoria sistemului când au fost înregistrate 11 cazuri de dare de mită din partea călătorilor. Pe acest segment vom continua să aplicăm acțiuni menite să stopăm corupția la frontieră, accentul fiind pus atât pe educarea polițiștilor de frontieră, dar și a călătorilor” a menționat comisar-șef Rosian Vasiloi.
Printre problematicile constatate pe parcursul anului 2021 și care a căror soluționare, rămân obiective pentru anul curent, au fost enumerate:
– Atractivitatea redusă a funcției, condiționată de nivelul de salarizare, raportat la condițiile de muncă, care generează o insuficiență continuă de personal la nivel tactic, precum și deficiențe în activitatea instituțională, toate acestea având un impact negativ asupra eficienței controlului frontierei de stat;
– Supravegherea spațiului aerian la frontiera de stat este una defectuoasă, condiționată de insuficiență de mijloace de monitorizare, depistare și captare a aparatelor de zbor fără pilot (drone), precum și lipsă de aparate de zbor folosite pentru supravegherea aeriană a acesteia;
– Mijloace financiare insuficiente pentru asigurarea securității frontierei de stat: insuficiența de mijloace de transport, sisteme de monitorizare video (zi/noapte); întreținerea frontierei de de stat;
– Stagnarea procesului de dezvoltare a controlului și patrulării comune la frontiera moldo-ucraineană (segmentul transnistrean);
– Capacități insuficient dezvoltate de asigurare a securității aeronautice;
– Digitalizarea redusă a proceselor.
Discuțiile în cadrul ședinței de bilanț au încheiat cu mesajul de recunoștință din partea ministrei Afacerilor Interne pentru operativitatea cu care s-a abordat necesitatea de a asigura, în permanență, securitatea în condițiile de schimbare a realității pandemice. „Apreciez modul cum ați abordat agenda regională și internatională, mă refer la cooperarea cu autoritățile statelor vecine și în special cu FRONTEX, ceea ce ar însemna că se lucrează pe crdibilitate și imagine. Ca recomandare, pentru viitor în planurile de activitate trebuie să avem răspuns la intrebarea, care este gradul de securizare a frontierei de stat, spre ce tindem și cum apreciem impactul la investiția pe care o facem. În acest sens, este ideea creării unei unități la nivelul MAI ce va opera cu analiza și previziunea strategică. Astfel, încât să avem un tablou clar al investițiilor din perspectiva impactului pe care îl aduc în domeniile gestionate, iar ulterior să derive atât necesitățile primare, cât și prioritare ale dezvoltării instituționale” a conchis Ana Revenco.
