Industria vinicolă a Republicii Moldova a trecut prin cea mai mare dramă pe care ți-o poți imagina. A înregistrat două dintre cele mai puternice lovituri, din a cărora cauză putea să nu reziste. Republica Moldova nu are o altă ramură care să fi primit lovituri atât de puternice, care au dus la ceea că în Republica Moldova volumul de vânzări a scăzut dramatic. Până în prezent s-a recuperat doar jumătate din potențialul sectorului. Situația din sectorul vitivinicol a fost analizată de către Veaceslav Ioniță, export în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 1 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, recordul de export al vinurilor, pe care l-a avut vreodată, a fost în 2005, de 280 de milioane de dolari, iar cele două drame ale sectorului au fost înregistrate ulterior, în contextul embargourilor rusești din 2006 și 2013. În urma restricțiilor pe piața rusă, impuse în 2006, exportul moldovenesc de vinuri s-a prăbușit puternic în 2006 și 2007, până la 100 de milioane de dolari. Ulterior, a început să-și revină sectorul, din contul diversificării pieței, și a ajuns la 150 de milioane de dolari în 2013. Apoi, a urmat cel de-al doilea embargou, în 2013, când exportul de vinuri a mai căzut o dată. „Republica Moldova în acest an are o ușoară creștere, comparativ cu anul trecut. Ne-am plafonat aproape la cifra de 140 de milioane de dolari, exporturi anuale. De două ori mai puțin decât am avut în 2005. Creșterea din acest an este de fapt o recuperare. Anul trecut a fost înregistrată o ușoară scădere, anul acesta înregistrăm o ușoară creștere”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai declarat că în 2003-2004, exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă era de 80%. Acum este de doar 8%. În anii 2000-2001, când contextul internațional era favorabil pentru Federația Rusă, iar populației ruse i-a crescut brusc veniturile, oamenilor le-a crescut interesul față de vin. Atunci companiile rusești au venit în Republica Moldova, deoarece aveau piață de desfacere, dar le lipsea capacități de producție, și de fapt în Republica Moldova ramura vinicolă până în 2005 s-a dezvoltat în mare parte datorită cererii mari de vin în Federația Rusă și astfel 80% din vinurile noastre mergeau către Federația Rusă. Apoi, a venit primul embargou. Căderea a fost dramatică timp de doi ani. Din 2008 și până în 2013, s-a recuperat exportul, însă la un nivel destul de scăzut. Ulterior, a venit embargoul din 2013. Astfel, din 2014 și până în prezent, practic exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă oscilează la nivelul de 10 milioane de dolari sau 8% din totalul exporturilor.
Economistul a mai afirmat că prăbușirea în urma primului embargou era să fie cu mult mai mare dacă nu venea în ajutor România, care în 2006 și-a crescut consumul de vinuri moldovenești de 15 ori. România până în 2006 nu importa absolut deloc vin din Republica Moldova. Volumul de export către România în 2005 era de doar 1,5 milioane de dolari. În 2006, brusc România a importat din Republica Moldova vinuri la nivel de 24 de milioane de dolari. A doua țară a fot Ucraina, care în 2006 a procurat de două ori mai multe vinuri din Republica Moldova, decât o făcea tradițional. Dacă în 2005 Ucraina procura vinuri moldovenești de 14,8 milioane de dolari, în 2006 a fost de 31 de milioane de dolari.
Analistul economic susține că vinul, care este o emblemă a Republicii Moldova, din păcate și-a pierdut din importanța pe care a avut-o cândva în economia națională. În perioada 2001-2005, vinurile au reprezentat 26% din toate exporturile moldovenești. Fiecare al patrulea dolar câștigat a fost din exportul de vinuri. După primul embargou, a scăzut până la 10% din totalul exporturilor, iar în prezent este de doar 5%. „Ponderea vinurilor în totalul exporturilor Republicii Moldova a scăzut de cinci ori”, a spus analistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2005 Republica Moldova deține la nivel global o cotă de 1,28% din piața vinurilor și era pe locul 12. În 2019, cota Republicii Moldova a scăzut la 0,37% și am ajuns pe locul 18. „Noi, din păcate, din grupul care crește am trecut în grupul țărilor care stagnează”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre prețul vinului, expertul a menționat că în perioada 2000-2006, Republica Moldova vindea în mediu un litru de vin cu 0,78 de dolari. Din 2007 și până în prezent, după ce și-a diversificat piața, îl vinde cu 32% mai scump sau cu 1,03 dolari litrul. „Noi am fost loviți de către Federația Rusă, ne-am diversificat piața și am intrat pe alte piețe și alte segmente unde prețul vinului este mai mare. Republica Moldova, comparativ cu statele care sunt primele zece cele mai mari producătoare de vinuri, are cel mai mic preț la vin. Cred ca una dintre strategiile noastre este să intrăm pe segmentul de 2-3 dolari pentru litru de vin”, a menționat expertul.
Veaceslav Ioniță susține că până la embargourile rusești tot exportul moldovenesc de vinuri era orientat în mare parte către piața rusă, belarusă, ucraineană și kazahă, unde se exporta peste 95% din toate vinurile moldovenești. În 2021, afirmă economistul, situația este cu totul alta. Pe primul loc este Belarus, unde se exportă 21% din vinurile moldovenești, urmată de România cu 12%, Rusia cu 11,8%. Cehia – 8,5%, Polonia – 7,8%, China – 7,1%, Georgia – 5,3%, Ucraina 4,6%, Kazahstan – 3,5%, Marea Britanie – 2,6%, iar restul țărilor – 13,3%.
„Republica Moldova are mult de lucru pentru a recupera poziția ei globală și să intre pe segmentul prețurilor adecvate pentru un litru de vin. Trebuie să creștem încasările de valută de la exportul produsului pe care noi continuăm să-l numit produsul care este simbolul Republicii Moldova”, a conchis Veaceslav Ioniță.
