Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat la 22 septembrie, în cadrul Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice (CCFP), rezultatele a două rapoarte de audit și anume, Raportul auditului conformității asupra utilizării resurselor financiare publice alocate Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) în perioada 2018-2020, aprobat prin Hotărârea CCRM nr. 14 din 23 aprilie 2021 și Raportul auditului performanței de mediu în domeniul managementului deșeurilor din plastic, aprobat prin Hotărârea CCRM nr. 26 din 21 iunie 2021.
Principalele concluzii și observații ale raportului auditului de conformitate au fost prezentate de auditorii responsabili de misiunea de audit.
Auditul a evaluat gestionarea de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în perioada 2018-2020 a circa 49,1 mil. lei, dintre care circa 80% revin pentru remunerarea muncii și contribuții, achiziționarea unor echipamente TI și servicii comunale. La aceste compartimente nu au fost constatate abateri semnificative.
Curtea de Conturi a constatat că, conformitatea utilizării de către Serviciu a mijloacelor alocate de la bugetul de stat a fost afectată:
- de neconformitățile în cadrul utilizării mijloacelor alocate pentru reparația capitală a clădirii;
- de deficiențele aferente procesului de delimitare și înregistrare cadastrală a edificiului aflat în gestiunea Serviciului;
- de neajunsurile în implementarea sistemică și raportarea deplină a Controlului Intern Managerial.
„Tergiversarea procedurii de amplasare a Serviciului într-un sediu nou a dus la înregistrarea unui nivel foarte redus al execuției de ansamblu al cheltuielilor în anul 2018 – de circa 59,1% din limitele aprobate. De asemenea, au fost depistate un șir de iregularități la gestionarea mijloacelor pentru reparația capitală a clădirii, alocate în sumă de circa 9,8 mil. lei. Astfel, Serviciul a achiziționat lucrări de reparație capitală a unor construcții amplasate la sol (de circa1,4 mil. lei), care nu sunt gestionate de către acesta. Construcțiile nominalizate sunt în gestiunea Agenției Naționale pentru Integritate, potrivit Deciziei Guvernului”, comunică reprezentanții CCRM.
L fel, Curtea declară că se atestă situații de divizare a unei achiziții publice, prin încheierea a două contracte de achiziții publice separate, în opinia auditului, fiind create posibile circumstanțe pentru favorizarea unui ofertant concret. Nerespectarea clauzelor contractuale, prin excluderea unor tipuri de lucrări și includerea altora, neprevăzute inițial în contract, de asemenea, au influențat conformitatea la acest capitol.
Conformitatea procesului de delimitare și înregistrare cadastrală a edificiului aflat în gestiunea SPCSB a fost afectată de neînregistrarea acestuia în Registrul bunurilor imobile de către fostul proprietar, precum și de lipsa planului cadastral al acestuia.
Curtea de Conturi a înaintat recomandări, menite să remedieze lacunele și să diminueze potențialele riscuri, care, în consecință, ar putea afecta conformitatea activităților și operațiunilor pe viitor.
Cu referire la Raportul auditului performanței de mediu „Managementul deșeurilor din plastic”, Andrei Munteanu, membru al CCRM și ecipa de audit a informat Comisia parlamentară despre cele mai importante constatări ale raportului.
Curtea de Conturi a realizat auditul performanței de mediu privind managementul deșeurilor din plastic cu scopul de a prezenta starea sistemului național de gestionare a acestuia în fața viitoarei ere de limitare a consumului de plastic, de a identifica zonele cu risc înalt de influență degradabilă asupra mediului și de a aduce o valoare adăugată domeniului prin impulsionarea consolidării capacităților manageriale în vederea luării deciziilor de îmbunătățire și schimbare a lucrurilor spre binele cetățeanului, cu impact minim asupra mediului.
Pandemia COVID-19 a amplificat impactul potențial asociat poluării cu plastic. Produsele din plastic au jucat un rol semnificativ în protejarea oamenilor în timpul pandemiei. Utilizarea pe scară largă a echipamentelor de protecție personală a creat o întrerupere masivă a lanțului de gestionare și a sistemului de eliminare a deșeurilor. Milioane de materiale plastice de unică folosință aruncate (măști, mănuși, șorțuri și sticle de produse igienice) au fost adăugate la mediul terestru și ar putea provoca o creștere fără precedent a cantității deșeurilor plastice.
Curtea de Conturi menționează că rezultatele prezentei misiuni de audit oferă factorilor de decizie politică la nivel european o sursă utilă de referință pentru îmbunătățirea cadrului comunitar și creșterea calității vieții în aspect ecologic.
Modelul actual de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova este unul simplu și primitiv, și nu corespunde nici rigorilor de protecție a mediului, și nici principiilor economiei circulare, care de mai mulți ani este prerogativa UE. Potrivit experților, serviciile de colectare a deșeurilor există preponderent în localitățile urbane, dar și aici ponderea deșeurilor colectate separat, sortate și transmise spre reciclare este una infimă.
Pe teritoriul Republicii Moldova anual se identifică peste 1200 de gunoiști neautorizate, în care se acumulează deșeuri mixte, efectul cărora fiind unul negativ. Lipsa unei evidențe calitative a deșeurilor, nu permite auditului evaluarea cantitativă a celor din plastic printre cele eliminate în gunoiști. Însă potrivit datelor statistice se observă că, rata de reciclare a deșeurilor este foarte joasă, deoarece cca 90% din deșeurile generate sunt eliminate la gunoiști, iar plasticul, fiind deșeu voluminos, ocupă cca 40% din totalul deșeurilor eliminate.
La capitolul finanțării sectorului, auditul a identificat colectarea taxelor în buget pentru poluarea mediului și din gestionarea depozitelor autorizate de deșeuri, care au atins valoarea de 325 mil. lei în anul 2020. La acest capitol, există incertitudine referitor la faptul, că operatorii neautorizați nu contribuie la recuperarea financiară a impactului dezastruos produs asupra mediului prin eliminarea deșeurilor mixte în gunoiștile neautorizate. În același timp, importatorii de ambalaje, achitând pentru poluare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de colectare, reciclare și distrugere a deșeurilor. Cu toate acestea în direcția respectivă, din 63 mil. lei (Fondul Ecologic Național) mijloacele financiare în perioada auditată nu au fost direcționate.
Descurajant este și faptul că sectorul privat, cel care reciclează deșeuri din plastic, nu deține utilaje performante pentru a trata astfel de pungi, deoarece acestea necesită investiții majore, iar fără infrastructură performantă pungile respective continuă a fi aruncate de comun cu celelalte deșeuri în gunoiști.
Observațiile auditului relevă că principalele vulnerabilități ce țin de asigurarea calității gestionării deșeurilor din plastic în Republica Moldova țin, în mare parte, de:
- lipsa unor mecanisme clare și eficiente pentru a pune în funcțiune dezvoltarea sistemului integrat de management al deșeurilor;
- lipsa de interes a guvernării de a acorda suport financiar sectorului cu responsabilități de valorificare a deșeurilor din plastic;
- lipsa de interes a organelor administrației publice locale în dezvoltarea sistemului calitativ de management al deșeurilor;
- neinstituirea unui sistem de colectare separată a deșeurilor, din care face parte și plasticul;
- lipsa conlucrării cu sectorul privat privind promovarea selectării deșeurilor și colectării separate a acestora;
- aplicarea măsurilor incomplete la capitolul restricțiilor plasării pe piață a pungilor din plastic;
- ignorarea reglementărilor prin standardizare la capitolul calității ambalajelor biodegradabile și compostabile;
Deși, poluarea cu deșeuri pare a fi un impact invizibil asupra sănătății și mediului, lipsa de acțiuni cruciale este un motiv real de îngrijorare, îndeosebi în lipsa unui sistem de management integrat al deșeurilor, care să asigure buna coordonare și funcționare atât a sistemului instituțional în general, cât și a sistemelor de monitorizare, informare și responsabilizare a poluatorilor ținând cont de situația în domeniu.
Lacunele cadrului juridic și lipsa colaborării la nivel interinstituțional tergiversează dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor din plastic, unde plasticul ca deșeu își are locul și rolul său important ca resursă, a cărei valoare economică ar putea fi recuperată și transformată în materie primă.
Cristina Pendea
