Vama Ungheni are o istorie seculară, fiind poziționată la intersecția unor importante căi comerciale. Oraşul Ungheni este, de asemenea, printre cele mai vechi localităţi din Republica Moldova, prima atestare documentară a acestuia datând de pe timpul lui Ștefan cel Mare (1462). Numele inițial al localității a fost Unghiul, râul Prut formând aici, printr-o cotire bruscă, un unghi ascuțit.
Pe la marginea de Sud a Ungheniului de astăzi trecea Marele Drum Comercial Tătăresc, devenit începând cu sec. al XIV-lea, Moldovenesc. Primii domnitori ai Țării Moldovei au instituit în calea Drumului mai multe vămi, printre care vama domnească de la Țuțora pe Prut (localitate situată la marginea Ungheniului actual). Această vamă a existat până în sec. al XVI-lea. Odată cu ocuparea sudului Moldovei de către tătari, această vamă și-a pierdut din importanță, fiind deschise alte vămi în apropierea Ungheniului.
Datorită amplasării geografice speciale, în anii ’70 ai secolului XIX s-a decis construcția căii ferate Chișinău – Iași, care trecea prin Ungheni. Tot atunci, în 1875, vama de la Sculeni a fost transferată la Ungheni, acest an fiind considerat anul fondării vămii Ungheni. Acest fapt a transformat așezarea în scurt timp în unul din cele mai importante puncte vamale la hotarul de apus al Imperiului.
Câţiva ani mai târziu, pe aici va trece un alt drum de fier: Chişinău – Ungheni – Bălţi. Apoi, în 1899, a fost inaugurată şi navigaţia pe Prut, Ungheniul devenind astfel un port fluvial.
În anii 1918-1944, activitatea vămii Ungheni este suspendată și reîncepută odată cu instaurarea puterii sovietice, când vama Ungheni funcționa alături de alte 15 vămi importante din spațiul sovietic.
La momentul declarării independenței Republicii Moldova, în anul 1991, vama din Ungheni, care îl avea în calitate de șef pe Grigore Melnic, cunoaște o nouă dezvoltare, fiind unul dintre cele trei birouri vamale existente în primii ani de activitate a sistemului vamal al Republicii Moldova.
Din mărturiile veteranilor vămii, după 1991, atât legislația vamală, care anterior era simplistă și concisă, rareori suportând modificări, cât și metoda de lucru, toate calculele și registrele făcute manual, treptat, au evoluat. Legislația era în permanentă schimbare iar procesele de lucru au început să fie automatizate cu ajutorul tehnicii de calcul.
În data de 1 octombrie 2005, la biroul vamal Ungheni a fost implementat sistemul informaţional «ASYCUDA World», o reţea integrată utilizată pentru perfectarea documentelor şi vămuirea mărfurilor. Implementarea a avut loc în cadrul proiectului «Facilitarea Comerțului şi Transportării în Europa de Sud Est», finanțată de către Banca Mondială.
În anul 2007 a fost creat Biroul vamal Ungheni, având în componență 5 posturi vamale: Postul vamal internațional Sculeni (auto), Postul vamal internațional Ungheni-Cristești (calea ferată), Postul vamal ZEL Ungheni, Postul vamal Călărași și Postul vamal Fălești.
La 23 decembrie 2016, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a fost supus unei noi reorganizări și Biroul vamal Ungheni a fost lichidat ca instituție publică. În cadrul blocului administrativ existent a fost creat Postul vamal Ungheni (PVFI, feroviar) ca parte componentă a Biroului vamal Centru.
Actualmente, Postul vamal Ungheni, cu 21 de angajați, activează în regim non-stop, după conceptul ,,Ghișeul-Unic”. Aici sunt perfectate declarațiile vamale de export/import a mărfurilor ce traversează frontiera vamală pe cale rutieră și feroviară, indiferent de adresa juridică a agentului economic, dar și vămuirea coletelor poștale exportate/importate în/din Republica Moldova.
Începând cu luna martie 2020, în legătură cu declararea stării de urgență în sănătate publică, au fost sistate toate cursele internaționale de călători, frontiera de stat de la Ungheni fiind traversată doar de garniturile marfare cu următoarele tipuri de marfă: produse petroliere, bare și tije, amestecuri uscate de ipsos, fier vechi, îngrășăminte minerale, sare, zahăr, melasă.
Biroul vamal Ungheni a fost prima instituție publică în Republica Moldova care a deținut un sistem de management al calităţii conform condiţiilor de standard ISO 9001:2008, privind corespunderea activității sale standardelor europene. Este deosebit și prin faptul că deține un mic muzeu unde sunt expuse diverse mărfuri care au fost tăinuite de controlul vamal.
Spiritul de echipă al funcționarilor vamali care activează în postul respectiv i-a clasat pe locul I la Spartachiada Serviciului Vamal din 2018 și 2019, iar profesionalismul de care dau dovadă se datorează cunoştinţelor acumulate și transmise de către veteranii din domeniu.
sursa: Serviciul Vamal al Republicii Moldova
