Iurie Povar, Președintele Uniunii Arhitecților din Republica Moldova și Președintele Consiliului Național pentru Monumentele Istorice, în cadrul unei conferințe de presă a făcut niște referințe la problemele ce țin de aspectul arhitectural, urbanistic și tehnic al terenului pe care urmează să fie construit un centru multifuncțional în zona Circului din Chișinău, informează PROVINCIAL.
”Vreau să menționez că biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena are un teritoriu pe care sunt amplasate mormintele, iar teritoriul integral este conturat și rămâne absolut intact în urma propunerilor înaintate de autorii proiectului. Teritoriul propus pentru edificarea complexului este proprietate privată pe care sunt amplasate niște construcții rezidențiale aproape de ruinare, părăsite și care practic astăzi nu pot fi utilizate din cauza situației avariate”, a declarat Povar.
El a menționat că teritoriul bisericii Sfinților Împărați Constantin și Elena, care este inclus în registrul monumentelor ocrotite de stat, are un teritoriu pe care rămâne, iar prima clădire amplasată în cadrul complexului este la o distanță de 70 de metri. ”Nu este nici un pericol de impact negativ în caz de edificare a unui complex în zona adiacentă bisericii respective”, a precizat Președintele CNMI.
Referitor la statutul de monument de istorie și cultură oferit Circului Național, al doilea obiectiv foarte important:”Am o remarcă care este bazată pe un ordin al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, care a fost semnat în luna ianuarie 2019, prin care s-a propus o listă destul de vastă de construcții, fond existent cu capacitatea de a deveni monument de istorie și cultură. În această listă spre regret Circul nu se regăsește”, a menționat Iurie Povar.
Totodată, el a specificat că Circul, în cadrul Direcției patrimoniului cultural al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării este nominalizat ca un obiect construit în perioada comunistă și nu poate fi calificat ca obiect de arhitectură, respectiv pentru acest obiectiv nu poate fi aplicată nici Legislația Națională și Internațională privind drepturile de autor și drepturile conexe.
Din punct de vedere urbanistic Povar a notat că:”În ultima perioadă de timp Bulevardul Renașterii ”Grigore Vieru”s-a dezvoltat din punct de vedere al apariției unor noi construcții. Dacă mergem spre sectorul Râșcani, pe partea dreaptă, a fost edificată o clădire cu multe nivele, care practic a pus începutul unor porțisimbolice de intrare în sectorul Râșcani. Evident că acest edificiu cere și o reflecție pe partea opusă a străzii, ceea ce a fost propus de autorii conceptului complexului.Această finalizare a porților va fi benefică din două direcții: spre sectorul Râșcani și din sectorul Râșcani-Centrul capitalei. Cunoaștem foarte bine că pe axa Bulevardului Renașterii stă Catedrala Nașterea Domnului, care practic va fi evidențiată -ea rămâne în vizor ca axă a acestei magistrale urbane.
Din punct de vedere tehnic, specialistul a concretizat că în zona dată nu există riscuri naturale cum ar fi alunecările de teren.
”S-a construit clădirea despre care am vorbitîn partea dreaptă, care stă bine vreo trei ani de zile și care practic a trecut perioada de încercare, în care putea eventual să se întâmple ceva. Nu există fisuri sau deformații, iarclădirea treptat este populată de proprietarii apartamentelor procurate, de comercianții care s-au amplasat la nivelurile inferioare ale acestui complex.
Aceeași situație este și pe partea stângă – str. Calea Moșilor, care în continuare trece în zona Visterniceni, are un perete de sprijin destul de înalt, iar din momentul executării acestui perete, nu au existat ceva probleme vizavi de deformații sau presiuni suplimentare, care pot apărea, iar terenul evident că este stabil”, a declarat Președintele CNMI.
În concluzie, Povar a spus că terenul pentru construcții este favorabilpentru a executa clădiri înalte.Se vor calcula toate sarcinile asumate și va fi redistribuită sarcina ca să nu afecteze clădirile din jur. În adâncimea acestui teren se află roci, care vorbesc despre o stabilitate a terenului.
Cristina Jicol
