Valeriu Munteanu, liderul Partidului Uniunea Salvați Basarabia (USB), ex-ministru al Mediului, în cadrul proiectului „Cu gândul la provincie”, a declarat că până în prezent locuiește în localitatea de baștină. „Pentru mine este foarte simplu, sunt născut, am locuit și locuiesc la Floreni, într-o suburbie a Chișinăului”, a precizat el.
Prin urmare, Valeriu Munteanu a spus cum era localitatea copilăriei: „Văzut cu ochii unui copil, mi-a părut mereu satul nostru mai răsărit decât altele mai îndepărtate, spre exemplu – localitățile de baștină ale părinților mei la Hâncești și Nisporeni, dar, analizând acum, îmi dau seama că situația era destul de complicată și la noi – abia spre sfârșitul anilor `80 localitatea a fost aprovizionată cu apă potabilă, în rest, pe timpul sovietic, nu erau nici gaze naturale, nici sistem de canalizare, nici telefonie, asfalt doar pe drumul central, noroiul are până la genunchi. Dezolant. Așa arătau majoritatea satelor din Moldova”.
Referindu-se la obiceiurile locului, Munteanu a declarat că „ocupația sovietică și politica de deznaționalizare orchestrată de Imperiu nu au reușit să distrugă la românii basarabeni nici limba și nici obiceiurile”. „Fiind într-o localitate rurală, am avut parte de toate sărbătorile și obiceiurile locului – de Crăciun – colinda, de Sfântul Vasile – uratul și cu capra, de sfântul Andrei – flăcăii scoteau porțile la case cu fete mari, la Paște, la Hram, la nunți, la botezuri, la înmormântări, și cu multe alte ocazii. Chiar dacă ne-am tehnologizat și digitalizat acum, majoritatea obiceiurilor se păstrează”, a spus el.
Liderul politic, în cadrul proiectului, a vorbit și despre ce s-a schimbat vizibil în localitate, în ultimii 20 de ani. „Avem apă curentă, se lucrează la sistemul de canalizare, avem iluminat public, avem asfalt pe mai multe străzi principale. Există progres, dar ritmul este lent, la fel ca în toată RM, iar oamenii vor o viteză de dezvoltare mai mare, comparativă cu cea din statele occidentale, unde au muncit sau muncesc și acum”, a precizat el.
La întrebarea „De ce proiect are nevoie provincia pentru a deveni atractivă pentru cei care pleacă în străinătate?”, Valeriu Munteanu a răspuns: „Republica Moldova este cel mai rural stat european, avem peste 54% din populație care locuiește în sate. În același timp statul nostru este măcinat de două fenomene puternice: – migrația de la sate la orașe, în special spre Chișinău și – emigrarea către alte state, iar cea de-a doua problemă cardinală este scăderea natalității, ambele fenomene având cauze multiple și complexe. Evident cele afectate sunt localitățile cele mici și foarte mici, de sub 1000 de oameni. Este o legitate, oamenii vor să trăiască în comunități dezvoltate, active și dinamice, alături de semenii lor, să aibă acces mai facil la locurile de muncă, la școli mai bune pentru copii, la servicii. Oamenii plecați din localitățile mici de obicei nu se mai întorc, preferă să-și procure locuințe la Chișinău, în centrele raionale sau în localitățile mai mari. În aceste condiții este greu de spus că există soluții guvernamentale speciale, capabile să oprească descompunerea satelor foarte mici, care astăzi sunt cam 200-300 de localități. Doar dezvoltarea generală a statului și investițiile majore în infrastructura localităților rurale va putea să încetinească declinul, dar nu-l va putea opri. Avem sute de localități unde în ultimii 10-20 de ani se nasc câte 5-10 copii anual, iar în altele niciunul”.
„Cel mai important lucru, pe care mi-l doresc eu, pentru localitățile rurale este educația de calitate, astfel trebuie să continue și să fie dezvoltată reforma învățământului, prin optimizarea și raționalizarea sistemului de școli, astfel încât toți și fiecare copil să învețe la o școală mare și puternică, cu concurență între copii și între profesori. Acolo va fi progres. Toți politicienii înțeleg acest lucru, dar majoritatea decidenților fac populism pe acest subiect. Reforma teritorial-administrativă este iminentă, astfel va crește capacitatea administrativă a unităților de nivelul unu și în acest mod se vor rezolva foarte multe probleme, inclusiv de infrastructură. Sper foarte mult ca în 20 de ani să facem Unirea Basarabiei cu România iar satele noastre să beneficieze pentru dezvoltare de resursele comunitare, incomparabile cu posibilitățile noastre”, a mai adăugat liderul USB.
Valeriu Munteanu și-a expus poziția și cu privire la acțiunile autorităților cu privire la susținerea localităților rurale: „A fost o temă mare de populism, de ezitări și de oportunități ratate. Frica de reforma teritorial-administrativă, prin care s-ar forma unități teritorial-administrative puternice, de minim 10-15 mii de locuitori și eventual lichidarea nivelului doi (raioanele) sunt ezitări foarte costisitoare pentru statul nostru. Aceste ezitări țin într-o stare de sărăcie lucie satele mici și foarte mici din RM și îi fac dependenți de puterea raională și cea centrală și în acest fel se generează traseism la nivel local, frământări politice inutile ale aleșilor locali și stagnarea proiectelor necesare. Majoritatea guvernelor și, mai ales, a guvernărilor din ultimii 25 de ani și-au dorit să aibă o situație precară a localităților rurale, pentru că în vulnerabilități și vasalități se culeg voturi mai ușor. Mare păcat. Oamenii din sate rămân a fi ostatici”.
La întrebarea dacă are un îndemn pentru administrația centrală în legătură cu localitățile rurale, Munteanu a răspuns: „Reforma teritorial-administrativă neîntârziată, crearea unităților-administrative mari, lichidarea nivelului doi. Continuarea și aprofundarea reformei rețelei de școli, în baza noii anvelope teritorial-administrative. Continuarea reformei administrației publice centrale prin aducerea tuturor serviciilor ASP dar și a altor prestatori de servicii ale statului în fiecare localitate, nu doar în fiecare primărie. Aprofundarea și dezvoltarea serviciilor on-line”.
Mihaela Conovali
