Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2014 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1767,5 lei, fiind în creştere cu 5,1% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au rămas la nivelul anului precedent .
Cea mai importantă sursă de venit a populaţiei sunt cîştigurile salariale, cu o pondere de 41,6% din total venituri disponibile, nivelul anului 2013.
Activităţile pe cont propriu reprezintă 16,1% din veniturile medii lunare ale unei persoane, preponderente fiind activităţile individuale agricole cu o pondere de 9,5%. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală non-agricolă au contribuit la formarea veniturilor populaţiei în proporţie de 6,6%.
Prestaţiile sociale sînt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 20,2% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent, în special din contul pensiilor (vezi anexa, tabelul 1).
Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,6% din total venituri sau cu 0,3 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2013.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 605,4 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu mediul rural.
Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 23,4% faţă de 12,2% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 21,2% din total venituri comparativ cu 19,4% în mediul urban (vezi anexa, tabelul 2-3).
Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 89,7% sunt acoperite din surse băneşti, iar 10,3% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 1584,8 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 182,7 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti sunt preponderente pentru mediul urban (96,1%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 83 la sută (vezi anexa, tabelul 2-3).
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2014 au constituit în medie pe o persoană 1816,7 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 2,3% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 2,7% mai puţin comparativ cu anul 2013. Scăderea
Cit au primit si cit au cheltuit moldovenii in 2014? Iata ce spune statistica oficiala!
Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2014 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1767,5 lei, fiind în creştere cu 5,1% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au rămas la nivelul anului precedent .
Cea mai importantă sursă de venit a populaţiei sunt cîştigurile salariale, cu o pondere de 41,6% din total venituri disponibile, nivelul anului 2013.
Activităţile pe cont propriu reprezintă 16,1% din veniturile medii lunare ale unei persoane, preponderente fiind activităţile individuale agricole cu o pondere de 9,5%. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală non-agricolă au contribuit la formarea veniturilor populaţiei în proporţie de 6,6%.
Prestaţiile sociale sînt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 20,2% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent, în special din contul pensiilor.
Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,6% din total venituri sau cu 0,3 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2013.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 605,4 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu mediul rural. Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 23,4% faţă de 12,2% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 21,2% din total venituri comparativ cu 19,4% în mediul urban.
Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 89,7% sunt acoperite din surse băneşti, iar 10,3% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 1584,8 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 182,7 lei. Veniturile băneşti sunt preponderente pentru mediul urban (96,1%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 83 la sută.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2014 au constituit în medie pe o persoană 1816,7 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 2,3. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 2,7% mai puţin comparativ cu anul 2013. Scăderea cheltuielilor a fost determinată de creşterea preţurilor la produse alimentare şi nealimentare2, dar şi nivelul real al veniturilor realizate de populaţie.
Cea mai mare parte a cheltuielilor rămîne a fi destinată necesarului de consum alimentar – 43,8%, sau cu 1,0 punct procentual mai mult comparativ cu anul 2013. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,9% din cheltuielile totale de consum (– 0,3 p.p), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,6% (+ 0,3 p.p). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru sănătate (5,6% faţă de 5,7% în anul 2013), transport (4,4% faţă de 4,7%), comunicaţii (4,3% faţă de 4,2%), dotarea locuinţei (3,5% faţă de 3,6%), învăţămînt (0,7% faţă de 0,8%), etc.
Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 562,0 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 42,1% din cheltuielile lunare de consum (40,9% în anul 2013), iar în rural – 45,6% (44,9%). Totodată, populaţia urbană comparativ cu cea rurală cheltuieli mai mult pentru întreţinerea locuinţei (20,0% faţă de 17,9%), transport (4,8% faţă de 3,9%), servicii de comunicaţii (4,6% faţă de 4,0%), hoteluri şi restaurante (2,3% faţă de 0,6%), servicii de agrement (1,7% faţă de 0,8%).
În structura cheltuielilor de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 90%, celor în natură le revine respectiv 10% (vezi anexa tabelul 4-6). În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,9% şi de regulă reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (16,3%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute din activitatea agricolă pe cont propriu.
Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe de creştere pe parcursul anului 2014, de la 1651,1 lei în trimestrul I pînă la 1877,8 lei în trimestrul IV (+13,7%). Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm aceleaşi tendinţe, însă ritmul de creştere a veniturilor în trimestrul IV faţă de trimestrul I este de 10,8%. Contribuţia activităţilor salariale s-a redus în a doua jumătate a anului în favoarea transferurilor din afara ţării şi activităţii individuale în sectorul non-agricol (vezi anexa tabelul 7).
Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 1733,7 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV – 1893,7 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV (42,9%), şi cea mai mare – în trimestrul II (44,9%).
Elena Ivanov
